1 din 4 femei din România a fost victimă a violenței fizice sau sexuale din partea partenerului sau a fostului partener, iar noile date publicate de Poliția Română ne arată că acest fenomen este în creștere.
Potrivit autorităților, în doar primele 2 luni ale acestui an polițiștii au emis 1.977 de ordine de protecție provizorii, 824 dintre acestea fiind transformate mai apoi în ordine de protecție de instanțele de judecată.
În aceeași perioadă, polițiștii au intervenit la 15.093 de cazuri de violență domestică, dintre care 7.248 în mediul urban și 7.845 în mediul rural.
Cifrele publicate mai arată că numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut cu 3,9%, față de primele 2 luni ale anului 2022, de la 8.390 la 8.719 fapte.
Amenințările (de la 982 la 992) și actele de loviri sau alte violențe (de la 5.064 la 5.309 incidente) au înregistrat de asemenea creșteri, în comparație cu aceeași perioadă din 2022.
Din păcate, violența domestică este singurul tip de violență împotriva femeilor pe care Poliția Română îl documentează. Aceste cifre nu iau în calcul toate tipurile de violență acoperite de Convenția de la Istanbul sau chiar de legislația țării.
Tipuri de violență de gen împotriva femeilor enumerate în Convenția de la Istanbul drept infracțiuni care trebuie urmărite penal (sau, după caz, pedepsite în alte moduri) includ:
- violența psihologică
- hărțuirea
- violență fizică
- violență sexuală (inclusiv viol)
- căsătoria forțată
- mutilarea genitală a femeilor
- avort forțat
- sterilizare forțată
- hărțuire sexuală
Lipsa unui sistem integrat de colectare a datelor privind violența domestică și a altor tipuri de violență împotriva femeilor, împreună cu restricțiile administrative impuse de colectarea datelor din România, fac dificilă conturarea unei perspective cuprinzătoare asupra violenței domestice și a violenței de gen împotriva femeilor și împiedică evaluarea corectă a politicilor publice și a legislației care pot împiedica agravarea acestui fenomen.
