Cetățenii UE alocă în medie 1,1% din veniturile lor pentru reviste, cărți și articole de papetărie.
Conform Eurostat, sumele cheltuite pe cărți, ziare și articole de papetărie sunt în scădere. Aceste bunuri au reprezentat 1,8% din totalul cheltuielilor pentru consumul unei gospodării din UE în 1995. De atunci, procentul a scăzut constant, ajungând la 1,1% în 2021.
Ciprioții cheltuie cel mai puțin, pe cap de locuitor, pentru cărți: doar 0,4%. La rândul lor, locuitorii României, Greciei, Bosniei și Herțegovina și Serbiei au alocat doar 0,5% din venituri pentru lectură.
Potrivit unui sondaj realizat de Asociația Editorilor din România în 2019, un român cheltuie în jur de 75 de lei pe an pe cărți. Această cifră este mult mai mică decât media Uniunii Europene, de 54 de euro pe an.
De asemenea, potrivit Institutului Național de Statistică, un român citește aproximativ 30 de minute pe zi, iar aproximativ 55% din populația României citește cel puțin o carte pe an, din nou sub media Uniunii Europene de 60%.
Ce ne spun aceste cifre?
A citi mai puțin nu înseamnă neapărat o educație mai slabă la nivel național, însă acest lucru poate indica o rată de alfabetizare și un nivel educațional mai scăzut.
În cazul României (conform celor mai recente date Eurostat din 2018), 97,9% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani din România erau alfabetizate, din nou un procentaj puțin mai mic decât media UE de 98,4%.
Este important să ne amintim că, deși rata de alfabetizare a României poate fi mai mică decât cea a altor țări UE, aceasta s-a îmbunătățit semnificativ. De exemplu, România avea o rată de alfabetizare de aproape 96% în 1990, comparativ cu cea de peste 98% din prezent.
