Miercuri, Consiliul de Securitate al ONU a solicitat juntei din Myanmar eliberarea politicianului Aung San Suu Kyi și a adoptat o rezoluție privind situația din țara care se află într-o situație extrem de tensionată.
Consiliul de Securitate „îndeamnă” junta să „elibereze imediat toți prizonierii deținuți în mod arbitrar”, inclusiv politicianul Suu Kyi și fostul președinte al țării Win Myint.
De asemenea, acesta cere „încetarea imediată a tuturor formelor de violență” și solicită „tuturor părților să respecte drepturile omului, libertățile fundamentale și statul de drept”.
Adoptarea acestei rezoluții a marcat un moment de relativă unitate a Consiliului într-un an în care diviziunile au fost accentuate de invazia Ucrainei de către Rusia.
„Orice oportunitate pentru Consiliul de Securitate de a vorbi cu o voce puternică și unită asupra oricărei chestiuni și în special asupra Myanmarului este binevenită”, a declarat purtătorul de cuvânt al secretarului general Antonio Guterres înainte de vot.
Textul a fost adoptat cu 12 voturi pentru în timp ce membrii permanenți China și Rusia s-au abținut, optând pentru a nu-și exercita dreptul de veto.
Decizia reprezintă o premieră istorică deoarece singura rezoluție existentă a Consiliului cu privire la Myanmar a fost cea adoptată de ONU în 1948, prin care aproba apartenența țării la organismul mondial.
Situația din Myanmar
Armata din Myanmar, care a preluat puterea printr-o lovitură de stat în februarie 2021, a încercat să-și consolideze autoritatea de atunci, ucigând și întemnițând adversarii politici și atacând civili nevinovați.
La început, rezistența a constat în demonstrații în masă, greve și o vastă mișcare de nesupunere civilă. Soldații și poliția au început să împuște protestatarii din stradă și să trimită în închisoare mii de oameni, inclusiv lideri de opoziție și jurnalişti.
În lunile care au urmat, protestul pașnic a făcut loc unor ciocniri armate între Tatmadaw, așa cum este cunoscută armata, și forțele pro-democrație, care au format o armată rebelă și grupuri locale de rezistență de gherilă. Liderii opoziției spun că duc un război revoluționar pentru a răsturna armata, care a condus Myanmarul pentru cea mai mare parte a existenței sale ca națiune.
Peste 15.500 de persoane au fost arestate până în septembrie 2022 – un număr care continuă să crească, iar rapoartele de tortură în închisori sunt frecvente.
Aproape 700.000 de persoane au fost forțate să-și părăsească casele, economia este în criză, iar serviciile publice s-au prăbușit din cauza conflictului.
