Unii cer sancțiuni mai puternice, iar ceilalți dau vina pe UE pentru creșterea prețurilor la energie. Relațiile rămân, așadar, tensionate, remarcă The Guardian, într-o analiză a corespondentului său din Bruxelles, Jennifer Rankin.
”În decembrie 2021, guvernul ultraconservator și naționalist al Poloniei a găzduit unele dintre cele mai mari nume din politica europeană de extremă-dreaptă, printre care Marine Le Pen din Franța și Viktor Orbán din Ungaria”, se arată în analiză. În pofida promisiunilor de a lucra împreună, inclusiv în Parlamentul European, cele două guverne, de la Varșovia și Budapesta, până atunci ”suflete-pereche, ideologic, în UE”, s-au certat din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.
”În timp ce Varșovia a fost unul dintre cei mai puternici susținători ai Kievului, cerând sancțiuni mai dure, liderul Ungariei, Orbán, l-a descris pe președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskiy, drept „oponent” său și a învinuit politica UE în Rusia pentru inflație și creșterea prețurilor la energie.
Diferența a devenit mai evidentă în aprilie, când Jarosław Kaczyński, cel mai puternic politician al Poloniei și președinte al partidului de guvernământ Lege și Justiție (PiS), a descris poziția lui Orbán față de Ucraina drept „foarte tristă” și „dezamăgitoare” – scrie J. Rankin.
Guvernul polonez „trebuie să se distanțeze în mod evident de Viktor Orbán, a cărui comunicare politică a devenit toxică pentru popularitatea politicienilor din Polonia”, apreciază un jurnalist polonez, citat de The Guardian.
Cooperarea cu Orbán a fost blocată de partidele la guvernare din Polonia din cauza „sentimentului dominant de insecuritate în societatea poloneză și a percepției Rusiei și a Ucrainei”, a precizat el.
Analiza remarcă un un sondaj recent, care a scos în evidență prăpastia percepției publice asupra războiului dintre cei doi vecini. ”În timp ce 65% dintre polonezi susțin menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei, doar 32% dintre unguri susțin această politică a UE. În mod similar, trei sferturi dintre cetățenii polonezi dau vina pe Rusia pentru război, în comparație cu doar 35% dintre maghiari.”
„Guvernul ungar încă nu consideră Rusia o amenințare directă pentru securitate”, explică un analist maghiar.
În concluzie, autoarea observă că Grupul de la Vișegrad ”este mort”, deși Slovacia i-a găzduit săptămâna trecută pe președinții celor patru țări, pentru a discuta despre securitatea regională și criza energetică. ”Dar, în conferința de presă de închidere, președintele Slovaciei, Zuzana Čaputová, a subliniat poziția inconsecventă a V4 cu privire la ajutorul militar acordat Ucrainei. Aceste neconcordanțe au ieșit din nou la suprafață pe 17 octombrie, când Ungaria s-a abținut de la înființarea unei misiuni a UE pentru a instrui trupele ucrainene”.
Însă, ”în ciuda divergențelor lor cu privire la războiul din Ucraina, Polonia și Ungaria împărtășesc o viziune comună cu privire la statul de drept și rolul instituțiilor UE. Luna trecută, europarlamentarii PiS s-au alăturat altor partide naționaliste în votul împotriva unei rezoluții a parlamentului european care a etichetat Ungaria drept „autocrație electorală”. Cele două părți ar putea încă redescoperi interesul de a lucra împreună, deoarece ambele riscă să li se refuze fondurile UE din cauza îngrijorărilor legate de corupție și de o justiție politizată”.
