Republica Moldova își accelerează parcursul european și își fixează un obiectiv ambițios: închiderea tuturor capitolelor de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2028. În acest proces, problema Transnistriei rămâne una dintre cele mai sensibile teme geopolitice, însă Bruxellesul transmite că existența regiunii separatiste nu ar trebui să împiedice integrarea europeană a Republicii Moldova.
Mesajul a fost transmis în contextul celei de-a zecea reuniuni a Consiliului de Asociere UE-Republica Moldova, desfășurată la Bruxelles. Discuțiile au vizat progresele înregistrate de Chișinău în procesul de aderare, dar și provocările pe care Republica Moldova trebuie să le gestioneze în paralel.
Moldova vrea să închidă negocierile cu UE până în 2028
Autoritățile de la Chișinău își propun să accelereze negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a declarat că obiectivul Guvernului este deschiderea celorlalte capitole de negociere până la sfârșitul anului și închiderea tuturor capitolelor până în 2028.
„Lucrăm pentru a deschide celelalte capitole de negociere până la sfârșitul anului și să le închidem pe toate până în 2028. Este un parcurs ambițios, știm asta, dar nu ne este teamă”, a afirmat premierul.
Calendarul anunțat de Chișinău presupune continuarea reformelor și accelerarea procesului de aliniere a Republicii Moldova la legislația și standardele Uniunii Europene.
Comisia Europeană a salutat progresele înregistrate de Republica Moldova și evoluția țării pe drumul către aderarea la UE.
Kaja Kallas: Transnistria nu va fi un obstacol
Problema Transnistriei a fost una dintre temele importante în discuțiile despre viitorul european al Republicii Moldova.
Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, a transmis că regiunea separatistă nu va împiedica parcursul european al Republicii Moldova.
„Transnistria nu va fi un obstacol pentru parcursul de aderare al Moldovei”, a declarat Kallas.
Oficialul european a recunoscut însă că situația din regiune este fragilă. Potrivit acesteia, Transnistria are în prezent un model economic nesustenabil, ceea ce va necesita măsuri de restructurare și finanțare.
Transnistria rămâne sub influența Rusiei
Transnistria și-a declarat independența față de Republica Moldova în urma conflictului de la începutul anilor ’90. Regiunea nu este recunoscută internațional ca stat independent și se află de facto în afara controlului autorităților de la Chișinău.
Rusia menține o prezență militară în regiune și exercită o influență politică și economică importantă. Poziția Transnistriei este cu atât mai sensibilă cu cât regiunea se află între Republica Moldova și Ucraina.
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a amplificat preocupările privind securitatea regiunii și rolul Moscovei în Transnistria.
Pentru Republica Moldova, problema teritoriului separatist reprezintă, prin urmare, atât o provocare internă, cât și una de securitate regională.
Aderarea Moldovei la UE fără soluționarea imediată a conflictului
Mesajul transmis de Kaja Kallas are o importanță majoră pentru strategia europeană a Republicii Moldova. Chișinăul poate continua negocierile pentru aderarea la UE fără ca soluționarea conflictului transnistrean să devină o condiție care să blocheze automat procesul.
În același timp, integrarea europeană nu elimină problema Transnistriei. O eventuală reintegrare a regiunii ar presupune transformări economice, instituționale și sociale importante.
Kallas a atras atenția tocmai asupra dimensiunii economice a problemei, descriind modelul economic transnistrean drept nesustenabil.
Prin urmare, procesul de apropiere de UE și eventuala reintegrare a Transnistriei pot evolua pe două planuri distincte, chiar dacă cele două probleme sunt strâns legate de viitorul Republicii Moldova.
Modelul Germaniei, invocat în discuțiile despre reunificare
Situația Republicii Moldova poate fi comparată, cu toate diferențele existente, cu experiența Germaniei după reunificare.
Actuala Germanie este rezultatul reunificării Republicii Federale Germania cu Republica Democrată Germană, în 1990. Integrarea fostei Germanii de Est a fost un proces de lungă durată, care a presupus investiții considerabile și transformări economice și sociale profunde.
Experiența germană a arătat că reunificarea unui teritoriu separat politic și economic nu se încheie odată cu unificarea juridică. Diferențele economice și sociale pot persista timp de decenii și pot produce inclusiv consecințe politice.
În cazul Republicii Moldova, orice eventuală reintegrare a Transnistriei ar presupune, de asemenea, costuri importante și un proces complex de reconstrucție instituțională și economică.
