O majoritate clară a alegătorilor elvețieni a respins propunerea de modificare a Constituției care ar fi impus o formă mai strictă de neutralitate. Inițiativa ar fi limitat inclusiv posibilitatea Elveției de a coopera cu organizații militare precum NATO și de a adopta anumite sancțiuni economice.
Potrivit unei prime estimări publicate de postul public elvețian SRF, 71% dintre alegători au votat împotriva propunerii. Datele au fost furnizate de institutul gfs.bern, la aproximativ 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.
Rezultatul indică susținerea actualului model de neutralitate a Elveției, fără introducerea unor restricții constituționale suplimentare.
Referendumul privind neutralitatea Elveției
Propunerea supusă referendumului urmărea să introducă în Constituția elvețiană o definiție mai strictă a neutralității.
Textul prevedea că Elveția nu ar putea adera la organizații militare și nu ar putea coopera cu astfel de organizații. O asemenea prevedere ar fi afectat inclusiv participarea țării la anumite exerciții militare desfășurate împreună cu NATO.
Inițiatorii proiectului au susținut că neutralitatea reprezintă unul dintre principiile fundamentale ale politicii externe elvețiene.
Elveția și sancțiunile împotriva Rusiei
Dezbaterea privind neutralitatea a fost influențată în special de politica adoptată de Berna după invazia Rusiei în Ucraina.
Partidul Popular Elvețian (SVP), formațiune de dreapta care a susținut inițiativa, a afirmat că neutralitatea tradițională a Elveției a fost afectată de decizia autorităților de a adopta sancțiuni împotriva Rusiei.
Campania pentru modificarea Constituției a folosit afișe cu porumbei albi și mesajul „Nu războiului, da neutralității”.
Sondajele realizate înaintea referendumului indicau deja un sprijin limitat pentru propunere. Unul dintre cele mai recente sondaje arăta că 68% dintre alegători intenționau să voteze împotrivă, în timp ce 31% susțineau modificarea.
Neutralitatea elvețiană datează din 1815
Neutralitatea Elveției este recunoscută la nivel internațional încă din 1815, după încheierea războaielor napoleoniene.
Deși principiul are o tradiție de peste două secole, modul în care guvernul elvețian îl aplică nu este definit în detaliu în Constituție.
Susținătorii modificării constituționale au argumentat că neutralitatea a permis Elveției să rămână în afara celor două războaie mondiale și să își păstreze rolul de mediator în conflictele internaționale.
Elveția își prezintă, de asemenea, neutralitatea ca pe un instrument care îi permite să ofere „bunele oficii” pentru facilitarea negocierilor de pace între state aflate în conflict.
Profesor de la Universitatea din Berna: Alegătorii susțin neutralitatea actuală
Fabio Wasserfallen, profesor de politică europeană la Universitatea din Berna, a explicat pentru Reuters că alegătorii elvețieni susțin în continuare principiul neutralității, dar nu consideră necesară modificarea actualului sistem.
Potrivit acestuia, o parte importantă a populației este favorabilă sancțiunilor împotriva Rusiei în contextul războiului din Ucraina și nu dorește schimbarea acestei politici.
Astfel, rezultatul referendumului arată o diferență între susținerea principiului neutralității și sprijinul pentru o definiție constituțională mai restrictivă a acestuia.
