Partidul Rusia Unită, formațiunea care îl susține pe președintele Vladimir Putin, a obținut 57,83% din voturi la alegerile pentru Duma de Stat desfășurate între 18 și 20 septembrie, potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale. Formațiunea ar urma să controleze 355 dintre cele 450 de mandate ale camerei inferioare a Parlamentului rus, consolidându-și majoritatea constituțională.
Rezultatul reprezintă o creștere semnificativă față de alegerile din 2021, când Rusia Unită obținuse 49,8% din voturi și 310 mandate. Noua componență a Dumei ar oferi formațiunii lui Putin cea mai numeroasă reprezentare parlamentară din istoria sa.
Partidul Comunist, pe locul al doilea
Partidul Comunist din Federația Rusă s-a clasat pe poziția a doua, cu aproximativ 13,8% din voturi, urmând să primească 40 de mandate. Partidul Liberal Democrat al Rusiei (LDPR), formațiune ultranaționalistă, a obținut în jur de 9% și 25 de mandate.
Formațiunea New People ar urma să aibă 20 de deputați, în timp ce Rusia Justă avea, potrivit distribuției preliminare, patru mandate.
Prezența la urne a fost de aproximativ 59%, potrivit autorităților electorale ruse. Alegerile au fost primele pentru Duma de Stat organizate după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022.
Comisia Europeană acuză erodarea democrației
Rezultatul scrutinului nu a fost primit ca o surpriză de instituțiile europene. Comisia Europeană a declarat, încă din prima zi a alegerilor, că modul în care acestea sunt organizate „subliniază continuarea și aprofundarea erodării democrației în Rusia”.
Potrivit Comisiei, autoritățile ruse au intensificat represiunea sistematică și instituționalizată împotriva forțelor de opoziție, limitând posibilitatea alegătorilor de a avea o alegere reală. Bruxelles-ul a indicat inclusiv excluderea unor candidați ai partidului Yabloko și restricțiile impuse vocilor critice față de Kremlin.
Platforma pentru dialog cu forțele democratice ruse din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a criticat, la rândul său, scrutinul și l-a descris drept o „farsă”.
UE nu recunoaște alegerile organizate în teritoriile ucrainene ocupate
Una dintre principalele controverse legate de scrutin a fost organizarea votului în teritoriile ucrainene ocupate temporar de Rusia.
Este vorba despre Crimeea și orașul Sevastopol, precum și despre părți din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. Uniunea Europeană a condamnat organizarea alegerilor ruse în aceste teritorii și a precizat că acestea nu pot produce efecte juridice în ceea ce privește Ucraina.
Într-o declarație publicată la 21 septembrie, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat că UE „nu recunoaște și nu va recunoaște” nici organizarea acestor așa-numite alegeri, nici rezultatele lor în teritoriile ucrainene ocupate.
Kallas a subliniat că organizarea scrutinului în aceste zone reprezintă, în evaluarea UE, o încălcare a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU, precum și a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.
Bruxelles-ul pregătește sancțiuni
UE a anunțat și noi sancțiuni împotriva persoanelor implicate în organizarea scrutinului în teritoriile ucrainene ocupate sau care au candidat acolo.
Măsurile vor viza, de asemenea, persoane considerate responsabile pentru subminarea posibilității desfășurării unor alegeri libere și corecte în Rusia, potrivit declarației lui Kallas.
Uniunea Europeană a criticat și decizia Moscovei de a nu invita observatori ai OSCE la alegerile pentru Duma de Stat, considerând că această decizie a împiedicat realizarea unei evaluări independente și imparțiale a scrutinului.
