România va deveni, în această toamnă, un punct de referință pentru analiza europeană privind accesul la locuințe. Eurodeputații din Comisia specială pentru criza locuințelor din Parlamentul European vor veni la București în perioada 26-28 octombrie, pentru a examina problemele specifice sistemului românesc de locuire.
Misiunea Comisiei HOUS va urmări în special diferența dintre rata foarte ridicată a proprietății și accesul efectiv al populației la locuințe adecvate, accesibile și în condiții decente.
Anunțul a fost făcut de eurodeputata AUR Georgiana Teodorescu, membră a Comisiei speciale, după validarea misiunii în cadrul Conferinței Președinților Parlamentului European.
Eurodeputații vor analiza criza locuințelor din România
Vizita de la București va permite membrilor Comisiei HOUS să analizeze particularitățile sistemului românesc de locuire și să le compare cu situațiile întâlnite în orașele din Europa de Vest vizitate anterior.
Georgiana Teodorescu consideră că România reprezintă un caz important pentru înțelegerea problemelor de locuire din Europa Centrală și de Est.
„România oferă un studiu de caz deosebit de important, într-o economie post-socialistă, convergentă”, a declarat eurodeputata.
Potrivit acesteia, România combină o rată foarte ridicată a proprietății asupra locuințelor cu o supraaglomerare severă și cu o ofertă redusă de locuințe sociale.
94,4% dintre români sunt proprietari de locuințe
Datele prezentate de eurodeputata AUR arată că 94,4% dintre cetățenii români erau proprietari de locuințe în 2024. România avea astfel cea mai mare rată a proprietății asupra locuințelor din Uniunea Europeană.
Media europeană era de 68%.
Nivelul ridicat al proprietății este asociat în principal cu privatizarea masivă a locuințelor publice după 1989. Procesul a modificat profund structura sistemului românesc de locuire.
În același timp, ponderea locuințelor sociale în fondul național de locuințe a scăzut de la peste 30% la mai puțin de 2%.
România are un deficit important de locuințe sociale
Oferta redusă de locuințe sociale reprezintă una dintre principalele probleme analizate în cadrul misiunii europarlamentarilor.
În 2022, la nivel național erau disponibile 16.290 de locuințe sociale, în timp ce numărul cererilor depuse depășea 40.000.
Diferența dintre cerere și ofertă este importantă și în București, unde numărul persoanelor care au nevoie de o locuință socială depășește capacitatea disponibilă.
Georgiana Teodorescu susține că România are o piață a închirierilor limitată și un fond de locuințe sociale insuficient în raport cu necesitățile populației.
40,7% dintre români locuiesc în spații supraaglomerate
Rata ridicată a proprietarilor nu înseamnă automat că populația beneficiază de condiții bune de locuire.
În 2024, 40,7% din populația României locuia în spații supraaglomerate, potrivit datelor citate de Georgiana Teodorescu.
România avea astfel a doua cea mai mare rată de supraaglomerare din Uniunea Europeană, după Letonia. Nivelul era de peste două ori mai mare decât media europeană, de 16,9%.
Datele arată diferența dintre simplul statut de proprietar și accesul la o locuință adecvată.
Comisia HOUS va analiza condițiile reale de locuire
În cadrul misiunii de la București, eurodeputații vor analiza modul în care structura fondului de locuințe din România influențează accesul la locuințe adecvate.
O atenție deosebită va fi acordată gospodăriilor vulnerabile din punct de vedere socioeconomic, care sunt afectate cel mai puternic de deficitul de locuințe accesibile și de oferta redusă de locuințe sociale.
„Aceste cifre evidențiază diferența dintre proprietate și accesul la locuințe adecvate, accesibile și decente”, a explicat Georgiana Teodorescu.
