România încheie etapa de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu o absorbție de peste 90% a fondurilor nerambursabile și de peste 95% a împrumuturilor, potrivit bilanțului prezentat marți de premierul Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a susținut că rezultatul este unul important, în condițiile în care programul a întâmpinat dificultăți în ultima perioadă. Bolojan a afirmat că presiunea cea mai mare asupra autorităților a fost în ultimul an, când au fost necesare măsuri pentru deblocarea PNRR și renegocierea unor ținte și jaloane.
România a absorbit peste 90% din granturile PNRR
Potrivit lui Ilie Bolojan, bilanțul PNRR în România arată o absorbție de peste 90% pe componenta de granturi și de peste 95% în cazul împrumuturilor.
Premierul a precizat că rezultatul este rodul muncii depuse de guvernele care au gestionat programul în anii de implementare.
„România a reușit o absorbție de peste 90% pe componenta de grant și de peste 95% din împrumuturi. Este un rezultat la care Guvernul și guvernele pe care le-am avut au muncit în acești ani”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat însă că cea mai mare presiune a fost resimțită în ultimul an. În această perioadă, autoritățile au încercat să deblocheze proiectele și să renegocieze anumite ținte și jaloane pentru ca România să nu piardă bani.
Bolojan: PNRR era „complet înțepenit”
Ilie Bolojan a afirmat că, la preluarea mandatului, a găsit programul într-o situație dificilă și cu un risc major de eșec.
Premierul susține că Guvernul a intervenit pentru a reorganiza implementarea programului, pentru a renegocia anumite obiective și pentru a accelera proiectele.
„La preluarea acestui mandat am găsit un program complet înțepenit, cu risc imens să se transforme într-un eșec major”, a afirmat Bolojan.
Potrivit premierului, miniștrii implicați în gestionarea PNRR au făcut demersuri pentru deblocarea programului și pentru evitarea pierderii unor sume importante.
„Acest guvern și miniștrii care l-au condus au făcut ordine, au renegociat și au pornit motoarele cu toată puterea, în așa fel încât să progresăm și să nu ratăm sume importante de bani”, a mai spus premierul.
Bolojan a recunoscut, însă, că rezultatul putea fi mai bun.
Critici la adresa administrației publice
Pe lângă rezultatele privind absorbția fondurilor, premierul a făcut și o evaluare critică a modului în care administrația publică a gestionat proiectele PNRR.
Bolojan consideră că instituțiile statului nu au avut întotdeauna capacitatea necesară pentru a evalua corect proiectele și pentru a planifica investițiile în funcție de fondurile disponibile.
„Capacitatea administrației noastre, la finalul acestui program, constatăm că lasă de dorit în multe locuri”, a declarat premierul.
Potrivit acestuia, una dintre probleme a fost reprezentată de contractarea unor proiecte peste nivelul fondurilor disponibile.
Contracte de 19,5 miliarde de euro la Transporturi
Ilie Bolojan a oferit drept exemplu sectorul Transporturilor. Potrivit premierului, aici au fost semnate contracte în valoare de 19,5 miliarde de euro, deși, în faza aproape finală a programului, erau disponibile aproximativ 5,5 miliarde de euro.
Bolojan a catalogat situația drept o „supracompensare importantă”, care va trebui acoperită în anii următori din alte surse europene sau de la bugetul național.
Situația arată, în opinia premierului, problemele existente în etapa de planificare și evaluare a proiectelor finanțate prin PNRR.
Proiectele au fost începute prea târziu
Un alt punct criticat de premier este ritmul de implementare. Ilie Bolojan a susținut că multe programe au fost începute prea târziu, ceea ce a dus la o presiune foarte mare asupra autorităților în apropierea termenelor-limită.
Premierul consideră că viitoarele programe de investiții trebuie gestionate diferit, iar instituțiile trebuie să înceapă pregătirea proiectelor încă din prima zi.
„De asemenea, am început târziu fiecare program. De acum înainte ar trebui ghidat de un sentiment al urgenței din prima zi”, a afirmat Bolojan.
Acesta a avertizat că amânarea proiectelor până în ultima parte a perioadei de implementare crește riscul de pierdere a finanțărilor și generează costuri administrative suplimentare.
Bolojan avertizează asupra întârzierilor
Premierul a mai atras atenția că, în cazul unui program cu mii de proiecte, întârzierile sunt inevitabile atunci când implementarea este lăsată pentru ultima parte a perioadei disponibile.
„Să nu lăsăm totul pe ultima sută de metri, pentru că asta înseamnă eforturi majore, riscul de pierdere de proiecte și, în mod inevitabil, la miile de proiecte pe care le-am avut se înregistrează întârzieri”, a explicat premierul.
