Presiunea de la locul de muncă afectează tot mai mulți angajați, iar datele arată amploarea problemei. 13% dintre lucrătorii din Uniunea Europeană spun că se simt epuizați cronic fizic și emoțional din cauza muncii, potrivit celui mai recent raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind riscurile psihosociale.
Epuizarea fizică și emoțională reprezintă unul dintre principalele simptome ale sindromului de burnout, alături de scăderea eficienței profesionale și de apariția unei atitudini de detașare, iritabilitate sau cinism față de muncă.
OIM nu estimează însă numărul total al lucrătorilor care ar putea suferi de burnout. Organizația recunoaște că fenomenul este „dificil de cuantificat în mod consecvent”, ceea ce face dificilă stabilirea unei cifre exacte la nivel european.
Burnout-ul este legat direct de condițiile de muncă
Problema epuizării profesionale a primit o recunoaștere importantă la nivel internațional în 2022. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a inclus burnout-ul în clasificarea internațională a bolilor, ICD-11, ca fenomen asociat activității profesionale.
Anterior, burnout-ul era încadrat în categoria problemelor legate de dificultatea de a controla propria viață. Schimbarea reflectă rolul pe care condițiile și organizarea muncii îl pot avea asupra sănătății angajaților.
Lipsa personalului și presiunea constantă cresc riscul de burnout
Secretarul general al Confederației Europene a Sindicatelor (CES), Esther Lynch, consideră epuizarea profesională o „urgență de stres la locul de muncă”.
Potrivit acesteia, organizarea deficitară a muncii, deficitul de personal, disponibilitatea permanentă și insecuritatea locului de muncă se numără printre factorii care îi împing pe angajați la limită.
Datele citate de lidera sindicală arată că aproximativ 45% dintre lucrătorii din UE afirmă că sunt expuși la riscuri profesionale care le-ar putea afecta sănătatea mintală.
În același timp, aproape unul din trei lucrători se confruntă cu stres, depresie sau anxietate asociate activității profesionale.
„Stresul legat de muncă este previzibil și poate fi prevenit”, susține Esther Lynch, potrivit căreia angajatorii și instituțiile europene trebuie să ia măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă.
Problemele de sănătate mintală costă peste 600 de miliarde de euro
Efectele burnout-ului și ale altor probleme de sănătate mintală se reflectă și în economie.
Confederația Europeană a Sindicatelor estimează, pe baza datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), că problemele de sănătate mintală asociate muncii generează costuri de peste 600 de miliarde de euro pe an în Europa.
Doar depresia ar reprezenta costuri de peste 100 de miliarde de euro, precum și aproximativ 350 de milioane de zile de muncă pierdute.
Estimările citate indică, de asemenea, aproximativ 6.000 de decese anuale asociate bolilor coronariene și 5.000 asociate depresiei în UE.
Sectorul medical, cel mai afectat de burnout
Angajații din domeniul sănătății și asistenței sociale sunt cei mai expuși riscului de epuizare profesională în UE.
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă identifică sectorul medical și al asistenței sociale drept domeniul cu cea mai mare expunere raportată la riscuri care afectează bunăstarea mintală.
Ratele de burnout în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății variază între 4,3% în Finlanda și 20,6% în Slovenia. Datele indică o legătură pozitivă între nivelul epuizării profesionale și volumul de muncă.
Unul din trei medici poate ajunge la burnout
Medicii sunt printre profesioniștii cei mai vulnerabili la epuizarea profesională.
Potrivit Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă, unul din trei medici suferă de burnout la un moment dat în cariera profesională.
În cazul medicilor care lucrează în serviciile de urgență, proporția ajunge la 51%. În rândul asistentelor medicale, aproximativ 26% se confruntă cu sindromul de epuizare profesională.
