Europa se confruntă cu o serie de incidente, care ridică noi semne de întrebare privind securitatea industriei de apărare și sprijinul militar acordat Ucrainei. Potrivit unor surse din serviciile occidentale citate de The Telegraph, Rusia a lansat o nouă campanie de sabotaje în Europa, folosind membri ai unor grupări criminale locale pentru a ataca obiective militare și industriale.
Operațiunile ar fi concepute astfel încât legătura directă cu Moscova să fie dificil de demonstrat. În același timp, atacurile ar urmări să rămână sub pragul care ar putea declanșa o reacție militară colectivă din partea NATO.
Rusia ar testa reacția NATO prin sabotaje
Potrivit informațiilor prezentate de The Telegraph, serviciile occidentale consideră că Moscova urmărește să testeze capacitatea NATO de a reacționa la atacuri desfășurate în zona așa-numitului război hibrid.
Strategia presupune operațiuni suficient de agresive pentru a provoca pagube și pentru a perturba sprijinul militar pentru Ucraina, dar suficient de ambigue pentru a evita o confruntare militară directă între Rusia și Alianță.
În acest scenariu, sabotajele rusești în Europa au și o componentă politică. Kremlinul ar putea încerca să amplifice diferențele dintre statele NATO în privința modului în care trebuie interpretate și sancționate astfel de incidente.
Incendiu la o companie de apărare din Estonia
Unul dintre cele mai recente cazuri investigate este incendiul izbucnit la un imobil folosit de Milrem Robotics, companie estoniană din domeniul tehnologiei de apărare, în Tallinn.
Clădirea a fost incendiată în noaptea de 14 spre 15 august. Milrem Robotics furnizează Ucrainei sisteme robotizate militare, iar autoritățile estoniene investighează posibilitatea ca incidentul să fi fost un act de sabotaj cu legături rusești.
Letonia a reținut trei dintre cetățenii săi în legătură cu suspiciunile privind incendierea. Ancheta trebuie să stabilească însă responsabilitatea și eventualele legături cu Rusia.
Premierul estonian Kristen Michal a declarat că ipoteza implicării Rusiei se află printre principalele direcții ale anchetei.
Atacul nu a perturbat însă producția și livrările Milrem Robotics către Ucraina, potrivit companiei.
Mai multe incidente vizează industria de apărare europeană
Incidentul din Estonia este analizat în contextul unei serii mai largi de incendii, explozii și tentative de sabotaj care au afectat companii și infrastructuri asociate sprijinului militar pentru Ucraina.
La începutul anului, un incendiu a distrus aproape complet o fabrică din Cehia care producea drone și echipamente de termoviziune pentru Ucraina. Patru persoane au fost reținute în cadrul unei anchete care analiza și o posibilă implicare rusă.
În Lituania, șase persoane au fost inculpate în legătură cu o tentativă de incendiere a unei fabrici care furniza Ucrainei echipamente pentru detectarea undelor radio.
Aceste cazuri sunt analizate de autoritățile europene în contextul avertismentelor privind intensificarea operațiunilor hibride atribuite Rusiei.
Explozii la fabrici de muniție din Bulgaria și Italia
Pe 10 august, o explozie puternică a avut loc la fabrica EMCO din Bulgaria, unul dintre principalii producători privați de armament ai țării. Compania produce inclusiv muniție de artilerie de 155 mm destinată Ucrainei.
Incendiul ar fi izbucnit inițial la un camion aflat în apropierea unui depozit, iar ancheta trebuie să stabilească exact cauzele incidentului.
Trei zile mai târziu, o explozie a fost raportată la fabrica KNDS Ammo Italy din Colleferro, în apropiere de Roma. Incendiul ar fi izbucnit într-o zonă unde era procesată pulbere, însă originea acestuia a rămas neclară.
Oficialii italieni și bulgari au evitat să lege public aceste incidente de Rusia. Lipsa unor dovezi directe reprezintă, de altfel, una dintre principalele dificultăți în investigarea operațiunilor de sabotaj atribuite Moscovei.
Cum ar funcționa rețeaua de recrutare
Potrivit surselor occidentale citate de The Telegraph, serviciile ruse ar utiliza intermediari locali pentru a limita riscul ca operațiunile să poată fi legate direct de Kremlin.
Sursele susțin că membri ai unor grupări criminale ar putea fi contactați prin intermediul aplicațiilor de mesagerie și ar recruta ulterior persoane pentru executarea unor sarcini punctuale.
Plățile ar fi efectuate inclusiv în criptomonede. Unele persoane recrutate ar putea să nu cunoască identitatea beneficiarului final al operațiunii.
Un asemenea mecanism ar permite Moscovei să păstreze ceea ce serviciile de informații numesc „negare plauzibilă”, făcând mai dificilă atribuirea directă a atacurilor.
Kremlinul ar încerca să divizeze aliații NATO
Unul dintre obiectivele presupusei campanii ar fi provocarea unor tensiuni între statele NATO.
Țările din flancul estic al Alianței, în special Polonia și statele baltice, au adoptat o poziție foarte fermă față de amenințările provenite din Rusia. Aceste guverne au avertizat în mod repetat asupra intensificării activităților de sabotaj și a altor forme de război hibrid.
În vestul Europei, reacțiile au fost în unele cazuri mai prudente, iar autoritățile au evitat să atribuie public Rusiei incidente înainte de finalizarea anchetelor.
Această diferență de abordare ar putea fi exploatată de Kremlin pentru a alimenta neîncrederea între aliați și pentru a pune presiune asupra sprijinului acordat Ucrainei.
Sabotajele, parte a războiului hibrid
Operațiunile clandestine reprezintă una dintre componentele războiului hibrid atribuit Rusiei de mai multe guverne europene și servicii de securitate.
În cazul industriei de apărare, obiectivul ar fi dublu: afectarea capacității de producție și transmiterea unui mesaj către statele care sprijină Ucraina.
Totuși, nu toate incendiile și exploziile produse la fabricile europene pot fi atribuite automat Rusiei. În mai multe cazuri, anchetele sunt încă în desfășurare, iar autoritățile nu au prezentat dovezi publice care să demonstreze o legătură directă cu Kremlinul.
Rusia ar urmări să rămână sub pragul Articolului 5
Una dintre cele mai importante preocupări ale serviciilor occidentale este că operațiunile ar fi calibrate pentru a evita o escaladare militară directă.
Articolul 5 al Tratatului NATO prevede principiul apărării colective în cazul unui atac armat asupra unui aliat. Prin urmare, operațiunile clandestine de intensitate redusă pot crea o zonă de ambiguitate în care statele membre trebuie să decidă dacă un incident reprezintă un atac suficient de grav pentru a justifica o reacție comună.
Potrivit surselor citate de The Telegraph, tocmai această zonă gri ar putea fi exploatată de Moscova.
