O nouă dispută privind politica Uniunii Europene față de Rusia scoate la iveală diferențele dintre statele membre în privința accesului cetățenilor ruși pe teritoriul european. Premierul Letoniei, Andris Kulbergs, a cerut restricții mai dure pentru rușii care au participat la războiul împotriva Ucrainei și a criticat statele care s-au opus unei interdicții totale de intrare în UE.
Kulbergs a susținut că persoanele care au luptat pentru Rusia în Ucraina nu ar trebui să poată obține vize și să intre în țările europene.
„Am înnebunit? Permitem acordarea de vize soldaților ruși, celor care ucid [ucraineni] pe câmpul de luptă”, a declarat premierul leton într-un interviu acordat Politico.
Franța și Italia s-au opus interdicției pentru combatanții ruși
Disputa a apărut în timpul negocierilor privind cel mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Potrivit Politico, Franța și Italia s-au opus unei interdicții totale de intrare în UE pentru combatanții ruși.
Cele două state au susținut că problema vizelor pentru persoanele implicate în războiul Rusiei ar trebui tratată prin intermediul normelor europene privind vizele, nu prin includerea unei asemenea măsuri în pachetul de sancțiuni.
În schimb, țările din nordul și estul Europei au insistat pentru restricții mai severe. Letonia se află printre statele care susțin o abordare mai dură față de Moscova, în special în ceea ce privește securitatea frontierelor și consecințele pentru persoanele care au participat la războiul din Ucraina.
UE a stabilit cadrul pentru interdicția de intrare
În urma negocierilor, statele membre au ajuns la un acord privind cadrul juridic și politic pentru interzicerea intrării în UE a combatanților ruși care au participat la războiul împotriva Ucrainei.
Aplicarea măsurii nu este însă automată. Statele membre și-au păstrat dreptul de a decide individual momentul în care interdicția va intra în vigoare.
Premierul Letoniei consideră că această abordare lasă loc pentru diferențe între state și pentru continuarea accesului în UE al unor persoane care au participat direct la conflict.
Kulbergs critică dialogul cu Kremlinul
Andris Kulbergs a criticat și decizia președintelui Consiliului European, António Costa, de a deschide un canal de comunicare cu Kremlinul.
Premierul leton consideră că o astfel de decizie ar trebui luată împreună de toate statele membre, nu prin inițiative separate.
Kulbergs a descris încercările de a stabili contacte cu Moscova drept „un demers inutil”. În opinia sa, nu există suficiente indicii că Vladimir Putin ar fi pregătit pentru negocieri reale.
Premierul Letoniei avertizează că discuțiile cu Rusia ar putea oferi Moscovei timp pentru a se reorganiza și pentru a pregăti următoarea etapă a războiului.
Letonia nu exclude reluarea relațiilor cu Rusia
Poziția dură a lui Kulbergs nu înseamnă că Letonia exclude definitiv orice relație cu Rusia.
Premierul leton a afirmat că relațiile ar putea fi restabilite după încheierea războiului, dar numai după ce Rusia va plăti despăgubiri Ucrainei, iar persoanele responsabile pentru crime de război vor fi aduse în fața justiției.
Kulbergs a comparat situația cu cea a Germaniei după cel de-Al Doilea Război Mondial și a susținut că revenirea la relații normale trebuie să fie precedată de asumarea responsabilității pentru acțiunile comise.
„Trebuie să fim deschiși” la restabilirea relațiilor, a transmis premierul leton, după îndeplinirea acestor condiții.
Premierul Letoniei avertizează asupra unui nou risc după armistițiu
Kulbergs consideră că un eventual armistițiu în Ucraina nu ar elimina automat amenințările la adresa statelor aflate în apropierea Rusiei.
Dimpotrivă, premierul Letoniei estimează că perioada de după încetarea luptelor ar putea genera noi riscuri de securitate. Unul dintre scenariile invocate este revenirea în Rusia a unui număr foarte mare de militari care au luptat în Ucraina.
Potrivit lui Kulbergs, sute de mii de soldați ruși ar putea reveni într-o societate afectată de război, în timp ce deteriorarea economiei Rusiei ar putea determina și alți cetățeni să părăsească țara.
