O dronă a trecut sâmbătă dimineață din România în Bulgaria și s-a prăbușit într-un câmp de floarea-soarelui din apropierea localității Kardam, în regiunea Dobrici. Incidentul nu a provocat victime sau pagube, dar ridică întrebări serioase despre capacitatea Bulgariei și a NATO de a detecta dronele de mici dimensiuni care pătrund în spațiul aerian al Alianței.
Aparatul a ajuns la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului bulgar, la mică distanță de o stație de compresoare a gazoductului Transbalcanic. Locul prăbușirii a atras atenția tocmai din cauza apropierii de infrastructura energetică.
Drona a trecut frontiera fără să fie detectată
Incidentul de la Kardam a avut loc puțin după ora 8:00. Potrivit informațiilor prezentate de presa bulgară, drona a venit din direcția României și s-a dezintegrat într-un câmp înainte de a produce alte pagube.
Problema principală nu este însă doar originea aparatului. Cea mai importantă întrebare este de ce drona intrată din România în Bulgaria nu a fost detectată și urmărită de sistemele de supraveghere aeriană.
Informațiile disponibile indică faptul că nici radarele bulgare, nici cele românești nu ar fi identificat aparatul în timp util. De asemenea, nu ar fi existat o alertă transmisă de Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate al NATO de la Torrejon.
Situația este relevantă pentru securitatea flancului estic al NATO, unde România și Bulgaria au un rol important în supravegherea spațiului aerian al Alianței.
Bulgaria are nevoie de un radar tridimensional modern
Premierul bulgar Radev a recunoscut vulnerabilitatea sistemului de supraveghere și a precizat că achiziția unui radar tridimensional modern este blocată de mai mulți ani.
Declarația readuce în atenție o problemă cunoscută de autoritățile bulgare: sistemele existente nu sunt suficient de eficiente în detectarea dronelor mici care zboară la altitudini reduse.
Șeful apărării bulgare, amiralul Emil Eftimov, a oferit un detaliu și mai îngrijorător. Potrivit acestuia, chiar și un radar specializat pentru combaterea dronelor ar putea detecta un astfel de aparat de la o distanță de numai patru sau cinci kilometri.
În cazul unei drone care se deplasează rapid către o zonă populată sau către o instalație strategică, o asemenea distanță lasă foarte puțin timp pentru reacție.
Ce tip de dronă s-a prăbușit în Bulgaria
Ministerul bulgar al Apărării consideră, în această etapă a anchetei, că aparatul este cel mai probabil o dronă de tip „Maya”.
Aceste aparate sunt utilizate ca drone-momeală și sunt asociate cu forțele ucrainene. Totuși, identificarea preliminară a dronei nu stabilește automat și responsabilitatea pentru incident.
Ucraina a negat că ar fi direcționat drona către Bulgaria și s-a oferit să participe la anchetă.
Una dintre explicațiile luate în calcul este pierderea traiectoriei ca urmare a războiului electronic. Bruiajul și falsificarea semnalelor de navigație pot devia dronele de la traseul programat.
Amiralul Eftimov a menționat, de asemenea, interferențele electronice drept o posibilă cauză a incidentului.
Ipoteza unei drone ucrainene deviate de bruiaj
Scenariul unei drone care și-a pierdut traseul nu este lipsit de precedente.
Drone ucrainene de tip „Maya” au fost asociate anterior cu incidente în care aparatele au ajuns în spațiul aerian sau în apropierea teritoriilor unor state NATO după ce au fost afectate de interferențe electronice.
În cazul de la Kardam, această explicație rămâne una dintre ipotezele analizate de autorități.
Rusia ar putea folosi drone ucrainene capturate
Există și un al doilea scenariu, mult mai sensibil din punct de vedere geopolitic.
Înaintea incidentului din Bulgaria, oficiali din state NATO au avertizat că Rusia ar fi capturat drone ucrainene intacte și le-ar putea utiliza în operațiuni de tip „steag fals”.
Scopul unei asemenea operațiuni ar fi crearea impresiei că Ucraina este responsabilă pentru incidente produse pe teritoriul unui stat NATO.
Miniștrii apărării din Polonia și Lituania au avertizat public asupra unui asemenea risc. Institutul pentru Studiul Războiului a analizat, de asemenea, posibilitatea ca Rusia să pregătească terenul pentru provocări menite să afecteze unitatea Alianței.
În acest context, originea dronei de la Kardam devine o chestiune importantă pentru anchetă.
Drona s-a prăbușit lângă infrastructura energetică
Un alt aspect care ridică semne de întrebare este locul în care a ajuns aparatul.
Drona s-a dezintegrat la doar câteva zeci de metri de o stație de compresoare a gazoductului Transbalcanic. Infrastructura energetică reprezintă un obiectiv strategic pentru Bulgaria și pentru întreaga regiune.
Ivailo Mircev, reprezentant al formațiunii „Bulgaria Democrată”, a întrebat dacă apropierea de infrastructura energetică ar putea indica o operațiune hibridă destinată testării capacității de reacție a autorităților.
Deocamdată, nu există dovezi publice care să demonstreze că stația de compresoare a fost ținta dronei.
A fost drona lansată de pe teritoriul NATO?
Ancheta trebuie să ia în calcul și o ipoteză mai puțin probabilă, dar care nu poate fi exclusă înainte de stabilirea tuturor faptelor.
Drona a venit din direcția României, iar poliția de frontieră română ar fi detectat acustic aparatul înainte ca explozia să fie auzită în Bulgaria.
Astfel, aparatul ar fi fost auzit, dar nu urmărit de radare.
Această diferență este esențială. Faptul că drona nu a fost detectată de radar nu înseamnă că ea nu a putut fi observată prin alte mijloace.
Pe baza acestei situații a apărut și ipoteza că aparatul ar fi putut fi lansat din apropierea frontierei, de pe teritoriul României sau Bulgariei, într-o eventuală operațiune clandestină.
În acest moment, însă, nu există dovezi care să confirme un asemenea scenariu.
România și Bulgaria, expuse dronelor de mici dimensiuni
Incidentul de la Kardam evidențiază o problemă mai largă pentru securitatea României, Bulgariei și a întregului flanc estic al NATO.
Dronele mici, care zboară la altitudine redusă și au o semnătură radar redusă, pot fi dificil de detectat cu sistemele convenționale.
Riscul este cu atât mai mare atunci când astfel de aparate se apropie de infrastructură critică, obiective militare, aeroporturi sau zone dens populate.
În cazul Bulgariei, incidentul demonstrează că simpla existență a unor sisteme radar nu garantează detectarea tuturor tipurilor de drone.
NATO și Bulgaria pregătesc soluții anti-dronă
Bulgaria urmează să găzduiască în octombrie un experiment NATO dedicat combaterii dronelor. În paralel, sunt dezvoltate proiecte europene și naționale pentru îmbunătățirea capacității de detectare și neutralizare a acestor aparate.
Experiența acumulată în Ucraina arată că războiul modern presupune o utilizare tot mai intensă a dronelor, inclusiv pentru recunoaștere, atac, inducerea în eroare a apărării antiaeriene și război electronic.
Pentru statele NATO aflate în apropierea Ucrainei și a Mării Negre, capacitatea de a detecta rapid astfel de aparate devine, prin urmare, o componentă esențială a securității aeriene.
