Nivelul fără precedent de scăzut al Dunării transformă una dintre cele mai importante artere fluviale ale Europei într-o amenințare pentru securitatea energetică a regiunii. România și Ungaria se confruntă cu dificultăți majore în funcționarea centralelor nucleare, iar autoritățile au fost nevoite să adopte măsuri excepționale pentru a evita o criză a alimentării cu energie electrică. În timp ce armata română a intervenit pentru a asigura alimentarea centralei de la Cernavodă, Budapesta a făcut apel la populație și companii să reducă drastic consumul de electricitate, relatează Le Monde și Hotnews.
Armata României a intervenit pentru salvarea centralei de la Cernavodă
Luni, 3 august, autoritățile române au desfășurat o operațiune de urgență pe Dunăre, după ce un bloc de stâncă aflat în albia fluviului împiedica alimentarea cu apă a unui braț care deservește centrala nucleară de la Cernavodă.
După mai multe încercări, armata a reușit să detoneze obstacolul, facilitând circulația apei spre instalațiile de răcire ale centralei.
Centrala de la Cernavodă, care asigură aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, funcționează în prezent cu un singur reactor din cele două, din cauza debitului extrem de redus al Dunării.
„Operațiunea desfășurată astăzi de armată este un succes”, a declarat ministrul Apărării, Radu Miruță, prezent la intervenție.
Autoritățile pregătesc și instalarea unor diguri provizorii transportate cu barjele, pentru a devia suficientă apă către brațul Cernavodă și pentru a menține funcționale sistemele de răcire ale reactorului rămas în exploatare.
România a instituit stare de alertă încă din 31 iulie, în contextul nivelului critic al Dunării.
Debitul Dunării a ajuns aproape de minimul istoric
Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, debitul Dunării a coborât sub 1.600 de metri cubi pe secundă, reprezentând aproximativ o treime din valoarea normală pentru această perioadă a anului.
Instituția avertizează că România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii, iar lipsa precipitațiilor face improbabilă o revenire rapidă a nivelului fluviului.
Scăderea dramatică a debitului afectează nu doar producția de energie, ci și transportul naval și alimentarea cu apă a infrastructurilor critice.
Ungaria riscă oprirea completă a centralei nucleare de la Paks
Probleme similare sunt întâlnite și în Ungaria, unde centrala nucleară de la Paks, responsabilă pentru aproximativ jumătate din producția de electricitate a țării, funcționează în prezent cu un singur reactor din cele patru.
Premierul Péter Magyar a avertizat că următoarele zile vor fi decisive și a cerut populației și companiilor să reducă semnificativ consumul de energie, în special între orele 17:00 și 22:00.
Deși Ungaria produce în timpul verii peste 80% din necesarul de electricitate pe timpul zilei cu ajutorul parcurilor fotovoltaice, sistemul energetic continuă să depindă de energia nucleară și de gaz în intervalele de seară.
Nivelul Dunării în apropierea centralei de la Paks a coborât sub limitele luate în calcul la proiectarea instalației în perioada sovietică, ceea ce pune în pericol funcționarea sistemelor de pompare.
Premierul ungar l-a acuzat pe fostul șef al guvernului, Viktor Orbán, că nu a realizat investițiile necesare pentru adaptarea infrastructurii energetice la efectele schimbărilor climatice.
Restricții de consum pentru populație și industrie
Pentru reducerea consumului de energie electrică, autoritățile de la Budapesta au introdus măsuri excepționale.
Centrele comerciale trebuie să reducă utilizarea instalațiilor de climatizare, iluminatul clădirilor publice este limitat, trenurile de marfă nu mai circulă în timpul serii, iar viteza metrourilor și tramvaielor din capitală a fost redusă.
Marile platforme industriale au fost invitate să își diminueze producția pentru a reduce presiunea asupra sistemului energetic.
Potrivit ministrului Economiei și Energiei, István Kapitány, aceste măsuri au permis diminuarea consumului național cu peste 700 MW într-o singură zi.
O eventuală oprire totală a centralei de la Paks ar reprezenta o premieră în cei 44 de ani de funcționare ai instalației și ar putea dura mai multe săptămâni.
Seceta afectează întreg bazinul Dunării
Criza hidrologică se extinde în întregul bazin al Dunării.
În Serbia, producția de energie hidroelectrică a fost redusă considerabil, iar autoritățile au lansat apeluri pentru economisirea apei și a energiei electrice.
În Austria, deficitul de precipitații a ajuns la aproximativ 30% față de media anuală, după o iarnă și o primăvară extrem de secetoase.
Climatologul Alexander Orlik afirmă că primele șapte luni din 2026 au fost cele mai sărace în precipitații de la începutul secolului trecut, iar valurile repetate de caniculă amplifică efectele secetei.
De-a lungul celor aproximativ 3.000 de kilometri ai Dunării au apărut numeroase sectoare unde malurile au ieșit la suprafață, iar navigația este grav afectată.
Transportatorii fluviali au fost obligați să reducă încărcătura navelor, iar la sfârșitul lunii iulie o navă de croazieră a eșuat pe sectorul Dunării dintre România și Bulgaria, fiind necesară evacuarea a aproape 200 de pasageri.
Seceta de pe Dunăre afectează securitatea energetică a Europei
Potrivit Le Monde, combinația dintre seceta extremă, temperaturile care depășesc 40 de grade Celsius și reducerea simultană a producției de energie nucleară și hidroenergetică transformă bazinul Dunării într-un punct critic pentru securitatea energetică europeană.
În lipsa unor precipitații consistente, statele din regiune sunt nevoite să recurgă la măsuri de urgență, să reducă consumul de electricitate și să crească importurile de energie pentru a evita apariția unor pene majore de curent și destabilizarea sistemelor energetice naționale.
