Turiștii din capitala României, București, sunt cazați în unități de cazare ilegale listate pe Airbnb și Booking.com, în clădiri considerate atât de vulnerabile din punct de vedere seismic încât s-ar putea prăbuși în cazul unui cutremur major, conform unor date exclusive furnizate publicației The Guardian.
Analiza datelor colectate de Re:Rise, o organizație românească ce activează în domeniul reducerii riscului seismic, a identificat cel puțin 207 proprietăți turistice ilegale de închiriat, promovate pe cele două platforme din București la sfârșitul lunii mai, cu o capacitate combinată de a găzdui peste 1.000 de vizitatori în fiecare noapte.
Booking.com a listat 116 dintre acestea, 47 fiind pe Airbnb și 44 de anunțuri pe ambele platforme. Toate se aflau în clădiri care se calificau pentru cel mai înalt nivel de risc seismic.
Bucureștiul este capitala cea mai vulnerabilă din punct de vedere seismic din UE, cu două cutremure majore în ultimul secol, cel mai recent dintre acestea, în 1977, soldat cu peste 1.500 de victime, peste 10.000 de răniți și dărâmarea a 32 de clădiri în mai puțin de un minut.
Experții cred că un alt astfel de cutremur este inevitabil, avertizând că pagubele ar putea depăși cu mult pe cele ale dezastrelor anterioare, deoarece o mare parte din fondul imobiliar al orașului a devenit nesigur din punct de vedere structural în ultimele decenii.
Într-un efort de a combate locuințele nesigure, în 2024, România a interzis închirierile pe termen scurt și lung în clădiri cu risc ridicat, clasificate drept RS1. Drept urmare, capitala are cel puțin 404 astfel de clădiri în care închirierea de orice fel este ilegală, încălcările asigurând amenzi de la 1.000 EUR (850 GBP) la 2.000 EUR.
Întrucât doar o fracțiune din fondul locativ al orașului a fost evaluat oficial din punct de vedere al riscului, experții consideră că adevărata amploare a locuințelor nesigure este probabil mai mare.
Aceste riscuri, însă, sunt rareori clarificate turiștilor care rezervă un loc de cazare. Nici Airbnb, nici Booking.com nu le cer gazdelor să declare dacă proprietățile lor sunt solide din punct de vedere structural.
„Am încercat tot posibilul să alertăm platformele cu privire la această problemă, dar ne-au spus că este responsabilitatea proprietarilor, nu a lor”, a declarat Matei Sumbasacu, inginer structurist și fondator al Re:Rise.
Ana Todor, care a rezervat două sejururi Airbnb în apartamente în clădiri RS1 în 2025, a declarat că simte că proprietarii și platformele „contează” pe faptul că oaspeții nu vor examina prea atent regulile și reglementările.
„Dar când am ajuns acolo, clădirea arăta groaznic din exterior și nu mi-a dat o senzație plăcută”, a spus Todor.
Todor spune că nu știa că închirierea în astfel de clădiri era ilegală și spune că acum va lua în considerare starea și locația clădirii în orice decizie de rezervare. „Cu cât am aflat mai multe de atunci, cu atât anxietatea mea a crescut. De fiecare dată când călătoresc la București acum, nu dorm deloc bine; sunt mereu încordată.”
Conform legii, clădirile RS1 trebuie să afișeze un punct roșu deasupra intrării, cu un anunț în limba română care să precizeze că clădirea a fost evaluată și clasificată în clasa de risc seismic 1. Pentru marea majoritate a vizitatorilor străini, avertismentul este practic invizibil dacă nu citesc limba română, spun activiștii.
Bucureștiul a avut peste 2 milioane de vizitatori în 2025, mai mulți decât orice alt oraș din țară, potrivit Institutului Național de Statistică din România.
Cu toate acestea, o mare parte din infrastructura orașului – inclusiv unele școli, clădiri administrative, teatre și stații de pompieri, precum și proprietăți private – rămâne expusă unui risc seismic ridicat. Lucrările de modernizare care au urmat cutremurului din 1977 au fost întrerupte brusc când dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu a redirecționat fondurile pentru construirea masivei Case a Poporului, acum Palatul Parlamentului din România. De la adoptarea legislației de modernizare în 1994, doar 35 de clădiri au fost consolidate.
O evaluare a riscurilor din 2022 realizată de Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență a estimat că un cutremur major ar putea provoca avarii grave la aproximativ 23.000 de clădiri din oraș, ar putea ucide aproximativ 6.500 de persoane și ar putea răni grav alte 16.000.
