Comisia Europeană face un nou pas pentru consolidarea politicii europene de combatere a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere. Executivul comunitar a propus instituirea unui regim de sancțiuni care să vizeze direct persoanele și organizațiile implicate în traficul de migranți, traficul de persoane, droguri, arme și alte activități desfășurate de rețelele de crimă organizată.
Propunerea a fost prezentată ieri de Comisia Europeană împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, și reprezintă una dintre cele mai importante inițiative europene din ultimii ani în domeniul combaterii rețelelor internaționale de trafic.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că toate statele membre urmăresc același obiectiv.
„Avem cu toții un obiectiv comun: să salvăm viețile a mii de oameni care visează la o viață mai bună”, a scris aceasta pe platforma X.
Totodată, șefa Executivului european a subliniat că politica de migrație trebuie să rămână sub controlul Uniunii Europene.
„Noi, în Europa, trebuie să fim cei care decid cine vine la noi și în ce condiții”, a afirmat Ursula von der Leyen.
Comisia Europeană continuă strategia anunțată în 2025
Noua propunere nu reprezintă o surpriză. Ursula von der Leyen a anunțat încă din discursul privind Starea Uniunii din 2025 intenția de a introduce un regim european de sancțiuni împotriva traficanților de migranți.
La acel moment, președinta Comisiei Europene a susținut că actualul sistem de returnare a persoanelor fără drept de ședere este insuficient, precizând că doar aproximativ 20% dintre acestea părăsesc efectiv Uniunea Europeană.
În paralel, instituțiile europene lucrează și la noul Regulament privind returnările, aflat în etapa finală înainte de adoptarea formală de către Consiliul Uniunii Europene.
Ce activități vor fi vizate de noul regim de sancțiuni
Potrivit Comisiei Europene, noul cadru juridic va permite sancționarea persoanelor și entităților implicate în activități ilegale desfășurate în țări terțe care reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității și valorilor Uniunii Europene.
Printre infracțiunile vizate se numără:
- traficul de migranți;
- traficul de persoane;
- traficul de droguri și alte activități legate de substanțe interzise;
- fabricarea și traficul ilicit de arme de foc;
- spălarea banilor;
- coordonarea, finanțarea sau sprijinirea grupărilor de crimă organizată.
Comisia Europeană precizează că noul regim urmărește destructurarea modelului economic al rețelelor infracționale și limitarea capacității acestora de a opera la nivel internațional.
Înghețarea activelor și interdicții de călătorie
Noul mecanism de sancțiuni propus de Comisia Europeană prevede înghețarea activelor persoanelor și organizațiilor incluse pe lista de sancțiuni.
De asemenea, va fi interzisă punerea la dispoziție a fondurilor sau a altor resurse economice către persoanele și entitățile sancționate.
În plus, persoanele desemnate vor avea interdicție de intrare sau de tranzitare a teritoriului statelor membre ale Uniunii Europene.
Executivul comunitar subliniază că toate măsurile vor fi aplicate în mod coordonat la nivel european, vor respecta principiul proporționalității și vor fi revizuite periodic pentru a răspunde evoluției amenințărilor.
Ursula von der Leyen: Sancțiunile trebuie să lovească în modelul de afaceri al traficanților
Potrivit Comisiei Europene, obiectivul principal al noului regim de sancțiuni este distrugerea modelului de afaceri al rețelelor de trafic de migranți și reducerea profiturilor generate din activități ilegale.
Prin limitarea accesului la resurse financiare și prin restricționarea libertății de mișcare a liderilor acestor grupări, Uniunea Europeană urmărește să reducă semnificativ capacitatea lor de operare.
Propunerea Comisiei Europene urmează să fie aprobată de statele membre
După prezentarea oficială, propunerea privind noul regim de sancțiuni va fi transmisă Consiliului Uniunii Europene.
Pentru a intra în vigoare, aceasta trebuie adoptată în unanimitate de toate statele membre. Ulterior, actul legislativ va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va deveni aplicabil în toate statele membre.
