Fondurile europene continuă să reprezinte unul dintre cei mai importanți piloni ai dezvoltării economice și ai investițiilor publice din România. Potrivit vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu, țara noastră a beneficiat de peste 100 de miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene de la aderare, în timp ce contribuția României la bugetul comunitar s-a ridicat la aproximativ 30 de miliarde de euro.
Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Alba Iulia, în cadrul celei de-a doua ediții a evenimentului Transylvania EU Funds Day, dedicat viitorului fondurilor europene și investițiilor strategice.
România are un bilanț pozitiv în relația cu Uniunea Europeană privind fondurile europene
Victor Negrescu a afirmat că România se numără printre statele membre care au beneficiat semnificativ de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană din perspectiva fondurilor europene.
„În concluzie, România are un raport pozitiv în relaţia cu Uniunea Europeană pe zona de bani europeni. Am contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro la bugetul comun european şi am primit peste 100 de miliarde. Potenţialul este mult mai mare de atât. Trebuie să identificăm şi alte resurse financiare, fie că vorbim de fondurile disponibile prin Banca Europeană de Investiţii, fie că vorbim de alte programe disponibile direct la Bruxelles”, a declarat europarlamentarul.
Acesta a precizat că România trebuie să valorifice mai bine toate instrumentele financiare europene disponibile pentru a accelera investițiile și dezvoltarea economică.
Fondurile europene finanțează majoritatea investițiilor publice din România
Vicepreședintele Parlamentului European a evidențiat importanța majoră a fondurilor europene pentru dezvoltarea țării.
Potrivit acestuia, 9 din 10 investiții publice realizate în România au beneficiat, într-o anumită etapă, de finanțare europeană, iar aproximativ 60% dintre proiectele aflate în implementare sunt susținute într-o măsură importantă din fonduri europene.
„Practic, România este dependentă de bani europeni, judeţele noastre sunt dependente de bani europeni, comunităţile noastre au nevoie de aceste resurse financiare, pentru investiţii în mod special. Mediul privat are nevoie de acest input financiar în economia naţională, dar ţine de noi să folosim adecvat aceşti bani”, a declarat Victor Negrescu.
România ar putea primi aproape 60 de miliarde de euro în perioada 2028–2034
Victor Negrescu a abordat și negocierile privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034.
Potrivit propunerii prezentate de Comisia Europeană, viitorul buget european ar urma să se apropie de 2 trilioane de euro, iar România ar putea beneficia de aproximativ 60 de miliarde de euro, o alocare comparabilă cu cea din actualul exercițiu financiar.
„În momentul de faţă, statele membre nu au ajuns la un acord cu privire la acest buget. Până la finalul anului se va ajunge de principiu la un acord cu privire la acest viitor buget multianual. În perspectiva prezentată de Comisia Europeană, ţara noastră ar urma să primească aproape 60 de miliarde de euro. Este o sumă importantă, dar trebuie să o păstrăm în aceste negocieri”, a afirmat europarlamentarul.
Se schimbă regulile pentru accesarea fondurilor europene
Oficialul european a atras atenția că viitorul cadru financiar va modifica modul în care sunt distribuite fondurile europene.
Dacă în actualul exercițiu financiar peste jumătate din resurse sunt repartizate prin alocări naționale, în viitor peste 55% dintre fondurile europene vor fi administrate direct de Bruxelles.
Acest lucru înseamnă că România va trebui să participe la competiții europene pentru finanțarea unor proiecte de mare amploare, în special prin viitorul Fond European pentru Competitivitate.
România trebuie să pregătească proiecte europene competitive
Victor Negrescu consideră că succesul României va depinde de capacitatea administrației, a mediului privat și a instituțiilor de cercetare de a colabora pentru dezvoltarea unor proiecte solide.
„Vom avea un fond european de competitivitate, pentru care trebuie să pregătim proiecte cu anvergură europeană, proiecte mari, proiecte serioase, proiecte care implică foarte mulţi actori. Trebuie să creăm ecosisteme şi parteneriate public-private funcţionale, pentru că România trebuie să prezinte proiecte care vor fi în directă competiţie cu alte proiecte venite din partea altor state membre”, a explicat europarlamentarul.
