Instituțiile europene își intensifică eforturile pentru protejarea proceselor democratice. Comisia specială pentru Scutul Democratic European (EUDS) din Parlamentul European a aprobat marți un set amplu de recomandări menite să reducă vulnerabilitatea Uniunii în fața ingerințelor externe, a atacurilor hibride și a campaniilor de dezinformare.
„Principala amenințare este Rusia”
Eurodeputatul suedez Tomas Tobé, raportorul documentului, a subliniat direct direcția evaluării politice:
„Principala amenințare la adresa democrației noastre este Rusia.”
Raportul a fost adoptat cu 20 de voturi pentru, 9 împotrivă și 2 abțineri, consolidând poziția majoritară privind necesitatea unui răspuns european coordonat împotriva influențelor externe.
Amenințări hibride din mai multe direcții
Documentul indică faptul că amenințările hibride sunt asociate în principal cu Rusia, dar și, într-o măsură mai redusă, cu Belarus, China, Iran și Coreea de Nord.
Eurodeputații consideră că aceste riscuri afectează direct stabilitatea democratică a Uniunii Europene, în special prin dezinformare digitală, sabotaj informațional și campanii coordonate de influență.
Extinderea atribuțiilor Europol și sancțiuni mai dure
Pentru a contracara aceste amenințări, raportul propune consolidarea capacităților operaționale ale Europol.
Printre măsurile avansate se numără:
- extinderea mandatului Europol pentru a include explicit amenințările hibride
- sancțiuni mai dure împotriva actorilor implicați în dezinformare pro-rusă
- reacție coordonată la „listele negre” emise de Moscova
- consolidarea cooperării între statele membre
Protecția alegerilor și combaterea manipulării digitale
Un capitol central al raportului vizează integritatea electorală în Uniunea Europeană.
Eurodeputații cer:
- combaterea deepfake-urilor și a conținutului manipulat
- control mai strict al publicității politice online
- reformarea rețelei europene de cooperare electorală
- instrumente rapide de detectare a ingerințelor digitale
Scopul este reducerea vulnerabilităților din spațiul digital, acolo unde campaniile de influență pot afecta direct opinia publică.
Centru european pentru reziliență democratică
Parlamentul susține înființarea unui Centru European pentru Reziliență Democratică, propus de Comisia Europeană, dar solicită ca acesta să fie:
- creat prin act legislativ obligatoriu
- finanțat prin buget dedicat
- coordonat printr-o structură comună cu statele membre
Această instituție ar urma să devină un hub european pentru monitorizarea și contracararea ingerințelor politice externe.
Autonomie tehnologică: Reducerea dependenței de SUA și China
Raportul subliniază necesitatea accelerării autonomiei tehnologice a Uniunii Europene.
Se propune:
- reducerea dependenței de tehnologii din state terțe
- limitarea influenței platformelor majore din Statele Unite
- diminuarea expunerii la software provenit din China
- aplicarea principiului „Buy European” în infrastructuri critice
Libertatea presei și combaterea spyware-ului
Ultimul pilon al documentului vizează protecția presei și pluralismul media.
Parlamentul European cere:
- finanțare stabilă pentru media independente
- interzicerea strictă a spyware-ului ilegal
- protecție extinsă pentru jurnaliștii de investigație
- programe europene de alfabetizare media
Vot final în plenul Parlamentului European
După aprobarea în comisie, raportul va fi supus votului final în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, în septembrie 2026.
