În timp ce inteligența artificială transformă economia globală și schimbă modul în care oamenii lucrează, comunică și creează conținut, costurile ascunse ale acestei revoluții tehnologice devin din ce în ce mai evidente. Un nou raport publicat de Institutul pentru Apă, Mediu și Sănătate al Universității Națiunilor Unite (UNU-INWEH) avertizează că dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale generează o presiune uriașă asupra resurselor naturale ale planetei, în special asupra apei, energiei și terenurilor.
Cercetătorii susțin că evaluarea impactului inteligenței artificiale exclusiv prin prisma emisiilor de carbon oferă o imagine incompletă și poate ascunde probleme de mediu mult mai grave.
Inteligența artificială consumă apă la scară fără precedent
Potrivit raportului, până în anul 2030, infrastructura globală necesară funcționării inteligenței artificiale va necesita aproximativ 9,3 trilioane de litri de apă.
Această cantitate este echivalentă cu necesarul anual de apă pentru uz casnic al celor aproximativ 1,3 miliarde de locuitori ai Africii Subsahariene.
Apa este utilizată atât pentru răcirea centrelor de date, cât și indirect, prin producerea energiei electrice necesare funcționării sistemelor de inteligență artificială.
Specialiștii avertizează că acest consum masiv riscă să amplifice problemele deja existente în regiunile afectate de secetă și deficit de apă.
Centrele de date vor consuma aproape 945 TWh de energie
Raportul estimează că până la sfârșitul deceniului, centrele de date din întreaga lume vor ajunge să consume aproximativ 945 terawați-oră de electricitate anual.
Pentru comparație, această cantitate este de aproape trei ori mai mare decât consumul anual combinat al Pakistanului, Bangladeshului și Nigeriei, țări care însumează aproximativ 650 de milioane de locuitori.
Pe lângă consumul de energie, infrastructura necesară dezvoltării inteligenței artificiale va ocupa peste 14.500 de kilometri pătrați de teren, o suprafață de două ori mai mare decât zona metropolitană a Jakartei.
De ce emisiile de carbon nu reflectă întregul impact al inteligenței artificiale
Autorii studiului atrag atenția că majoritatea analizelor privind impactul inteligenței artificiale s-au concentrat până acum aproape exclusiv asupra emisiilor de carbon generate în timpul antrenării modelelor.
Însă fiecare kilowatt-oră utilizat de sistemele AI implică și consum de apă, utilizarea terenurilor și exploatarea unor lanțuri complexe de aprovizionare.
„Ceea ce ne-a surprins cel mai mult este cât de des soluțiile care par cele mai verzi din perspectiva carbonului ajung să fie mai dăunătoare pentru apă sau pentru terenuri”, a declarat Miriam Aczel, autorul principal al raportului.
ChatGPT și utilizarea zilnică a AI generează cea mai mare parte a consumului
Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului este că între 80% și 90% din consumul total de energie asociat inteligenței artificiale provine din utilizarea zilnică a sistemelor și nu din antrenarea modelelor.
ChatGPT procesează aproximativ 2,5 miliarde de solicitări în fiecare zi.
Potrivit cercetătorilor, consumul anual asociat acestei activități este atât de mare încât ar necesita plantarea de copaci pe o suprafață comparabilă cu Manhattan doar pentru compensarea emisiilor generate.
Generarea imaginilor și videoclipurilor consumă mult mai multă energie
Raportul evidențiază diferențe majore între diversele aplicații ale inteligenței artificiale.
Generarea unei singure imagini cu ajutorul AI necesită de 1.450 de ori mai multă energie decât o simplă operațiune de clasificare a textului.
În același timp, un videoclip scurt generat cu inteligență artificială poate consuma la fel de multă energie precum procesarea a 200.000 de mesaje spam.
Pentru videoclipurile complexe, consumul poate fi echivalent cu funcționarea unui bec LED timp de 42 de ore.
Paradoxul eficienței: Cu cât AI devine mai eficientă, cu atât este folosită mai mult
Raportul invocă fenomenul economic cunoscut sub numele de paradoxul Jevons.
Pe măsură ce tehnologia devine mai eficientă și mai accesibilă, costurile scad, iar utilizarea crește accelerat. În consecință, beneficiile obținute prin eficientizare sunt adesea anulate de creșterea consumului total.
Directorul UNU-INWEH, profesorul Kaveh Madani, avertizează că o inteligență artificială mai ieftină și mai performantă poate conduce la o amprentă ecologică totală mai mare decât cea estimată în prezent.
Costurile de mediu și beneficiile economice sunt distribuite inegal
Raportul subliniază că doar 32 de state găzduiesc centre de date specializate pentru inteligență artificială, iar 90% din capacitatea globală de calcul este concentrată în Statele Unite și China.
În schimb, peste 150 de țări nu dispun de resurse proprii semnificative pentru dezvoltarea și operarea sistemelor AI.
Cercetătorii consideră că această situație reprezintă și o problemă de justiție ecologică. În multe cazuri, statele care beneficiază cel mai puțin de dezvoltarea inteligenței artificiale suportă costurile asociate extracției mineralelor critice și gestionării deșeurilor electronice.
Exemple precum Uruguay și Mexic demonstrează deja că extinderea infrastructurii digitale poate pune presiune suplimentară asupra rezervelor de apă în perioade de secetă severă.
Milioane de tone de deșeuri electronice până în 2030
Pe lângă consumul de apă și energie, dezvoltarea inteligenței artificiale va genera și un volum tot mai mare de deșeuri electronice.
Până în anul 2030, cercetătorii estimează că industria AI va produce aproximativ 2,5 milioane de tone de deșeuri electronice anual.
O parte importantă a acestor deșeuri ajunge în economii cu venituri reduse, unde reglementările de mediu și capacitățile de reciclare sunt adesea insuficiente.
ONU cere măsuri urgente pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale
Autorii raportului subliniază că studiul nu reprezintă o critică a inteligenței artificiale, ci un apel la dezvoltarea și utilizarea responsabilă a acestei tehnologii.
Experții recomandă guvernelor să includă centrele de date în strategiile naționale privind energia și resursele de apă și solicită companiilor din domeniul tehnologic să fie mai transparente nu doar în privința emisiilor de carbon, ci și în ceea ce privește consumul de apă, utilizarea terenurilor și impactul asupra mediului generat de infrastructura necesară funcționării inteligenței artificiale.
