Perspectivele aderării Ucrainei la UE încep să prindă contur, însă statele membre continuă să fie profund împărțite în privința strategiei europene față de războiul cu Rusia și a modului în care ar trebui organizate eventualele negocieri de pace.
Reuniunea informală a miniștrilor de Externe din Uniunea Europeană, desfășurată în format Gymnich, a scos la iveală diferențe majore între cele 27 de state membre atât privind deschiderea capitolelor de negociere pentru Kiev, cât și în legătură cu desemnarea unui reprezentant european pentru eventualele discuții cu Moscova.
Kaja Kallas: „Rusia încearcă să ne întindă o capcană”
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a respins ideea unei dezbateri concentrate asupra persoanei care ar urma să reprezinte Uniunea Europeană la masa negocierilor.
Potrivit acesteia, Rusia încearcă să influențeze discuțiile europene prin mutarea atenției asupra numelor și nu asupra obiectivelor politice.
„Negocierile sunt întotdeauna un efort de echipă. Substanța este mai importantă decât negociatorul”, a declarat Kallas în marja reuniunii.
Mai multe state membre susțin aceeași abordare. Spania consideră că Uniunea Europeană trebuie să vorbească „pe o singură voce”, în timp ce Lituania insistă că prioritatea trebuie să fie intensificarea presiunii asupra Kremlinului.
Statele baltice cer măsuri mai dure împotriva Rusiei
Ministrul lituanian de Externe, Kestutis Budrys, a cerut accelerarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Acesta solicită inclusiv sancțiuni împotriva companiilor Rosatom și Lukoil, precum și interzicerea tuturor serviciilor maritime care ar putea susține economia rusă.
La rândul său, ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, afirmă că viitorul negociator european trebuie să susțină clar două condiții fundamentale: integritatea teritorială a Ucrainei și aderarea acesteia la NATO.
„Nu mai poate exista o zonă neutră sau tampon între Europa și Rusia”, a transmis oficialul estonian.
Propunere surprinzătoare: Un trio de negociatori europeni
Luxemburgul a venit cu o variantă alternativă pentru reprezentarea Uniunii Europene în eventualele negocieri de pace.
Ministrul de Externe Xavier Bettel a sugerat desemnarea unui trio de negociatori sau chiar a unui fost lider european care să fie mai puțin expus presiunilor politice interne.
În acest context, Bettel l-a menționat pe fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, despre care spune că „are conexiunile necesare”.
Tot mai multe state susțin aderarea Ucrainei la UE
În paralel cu dezbaterea privind negocierile de pace, sprijinul pentru aderarea Ucrainei la UE continuă să crească.
Statele baltice susțin deschiderea negocierilor chiar din luna iunie, iar România, Cipru, Luxemburg și Italia s-au declarat favorabile accelerării procesului.
Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a precizat că Roma susține aderarea Ucrainei la UE, însă avertizează că extinderea trebuie să includă și Balcanii de Vest.
„Este momentul potrivit pentru aderarea Muntenegrului și Albaniei, o prioritate pentru stabilitatea regiunii și pentru dezvoltarea Uniunii Europene”, a afirmat Tajani.
Germania propune o soluție intermediară pentru Ucraina
Principalul obstacol în negocierile privind aderarea Ucrainei la UE rămâne procedura concretă.
Statele membre nu au ajuns încă la un acord privind numărul capitolelor de negociere care ar trebui deschise și nici asupra unei eventuale formule intermediare înaintea aderării complete.
Germania susține o variantă de asociere graduală, care ar putea preceda statutul de membru cu drepturi depline.
Totuși, state precum Letonia avertizează că orice model alternativ nu trebuie să pună sub semnul întrebării obiectivul final al Ucrainei: aderarea completă la Uniunea Europeană.
În lipsa unui consens clar, este posibil ca deciziile finale să fie transferate liderilor europeni la summitul Consiliului European programat pentru 18-19 iunie. Până atunci, Bruxellesul continuă să caute o formulă comună într-un dosar care testează din nou unitatea politică a Uniunii Europene.
