România a înregistrat în primele trei luni din 2026 una dintre cele mai puternice corecții fiscale din ultimele decenii, potrivit datelor privind execuția bugetară. Veniturile statului au crescut accelerat, în timp ce cheltuielile publice au fost reduse, ceea ce a dus la înjumătățirea deficitului bugetar comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, conform analizei publicate de Iancu Guda în Republica.
Deficitul României s-a înjumătățit, coborând la 21 de miliarde de lei în primul trimestru din 2026, față de 42 de miliarde de lei înregistrate în primul trimestru din 2025.
Veniturile statului au crescut, iar cheltuielile au scăzut
Datele oficiale arată că veniturile bugetare au crescut cu aproximativ 13%, în timp ce cheltuielile statului au scăzut cu 3%.
Este pentru prima dată după 1990 când România înregistrează simultan o majorare semnificativă a veniturilor și o reducere a cheltuielilor publice.
Potrivit analizei execuției bugetare, dacă ritmul actual va fi menținut, deficitul anual ar putea coborî spre pragul de 5% din PIB, sub nivelul de 6,2% asumat anterior.
Raportul dintre venituri și cheltuieli a ajuns la cel mai bun nivel din ultimul deceniu. În primul trimestru din 2026, veniturile statului au reprezentat 7,8% din PIB, iar cheltuielile publice 8,8% din PIB.
Încasările din TVA și impozite au crescut puternic
Încasările din TVA au crescut cu 17%, peste ritmul considerat normal în raport cu inflația și consumul. Datele indică o îmbunătățire a colectării taxelor și o reducere a evaziunii fiscale.
Totodată, încasările din impozitul pe profit au avansat cu 21%, iar cele provenite din taxarea salariilor au crescut cu 19%, deși consumul a scăzut cu peste 6%.
Contribuțiile sociale au crescut cu 7%, în timp ce salariul mediu din economie a avansat cu aproximativ 4,5%. Potrivit evaluării, aceste evoluții sugerează o diminuare a economiei subterane și a muncii la negru.
Statul a redus cheltuielile cu salariile și subvențiile
Cheltuielile cu salariile din sectorul public au scăzut cu 3%, iar salariul mediu net din sistemul public a fost cu 5% mai mic. În paralel, subvențiile acordate companiilor de stat cu pierderi au fost reduse cu 13%.
Totuși, există și domenii unde costurile continuă să crească. Cheltuielile pentru bunuri și servicii au urcat cu 5%, iar costurile cu dobânzile au crescut cu 6%, pe fondul datoriei publice ridicate și al costurilor mai mari de finanțare.
Investițiile finanțate de stat au scăzut cu 50%
Execuția bugetară arată și o reducere puternică a investițiilor de capital finanțate din surse naționale, care au scăzut cu 50%.
Scăderea este explicată în principal prin diminuarea fondurilor pentru programul „Anghel Saligny”. Autoritățile susțin că reducerea trebuie compensată prin accelerarea investițiilor finanțate din fonduri europene și prin implementarea proiectelor din PNRR.
Cea mai bună evoluție fiscală din ultimii 15 ani
Indicatorii bugetari din primul trimestru al anului 2026 arată cea mai bună evoluție a raportului dintre venituri și cheltuieli din 2010 până în prezent.
Raportul dintre cheltuieli și venituri a ajuns la 1,13, cel mai bun nivel din ultimul deceniu. Potrivit evaluării prezentate, rezultatele au fost susținute în principal de sectorul privat, de creșterea colectării fiscale și de reducerea economiei subterane.
Autoritățile consideră că următoarea etapă trebuie să fie accelerarea reformelor administrative și creșterea investițiilor productive finanțate din fonduri europene.
