Uniunea Europeană traversează una dintre cele mai dificile perioade diplomatice din ultimii ani în ceea ce privește conflictul din Orientul Mijlociu, iar lipsa unui consens între statele membre continuă să blocheze o strategie comună privind Gaza, Israelul și securitatea regională.
În acest context tensionat, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a transmis un mesaj ferm în plenul Parlamentului European de la Strasbourg: Uniunea Europeană nu poate susține actualul proiect al Consiliului de Pace pentru Gaza.
Declarațiile au fost făcute marți în cadrul dezbaterii dedicate situației din Orientul Mijlociu, unde eurodeputații au cerut explicații privind poziția Bruxellesului față de războiul din Gaza, relațiile cu Israelul și securitatea regională.
Kaja Kallas: „Pentru UE, aderarea la Consiliul de Pace pentru Gaza este imposibilă”
În timpul sesiunii de întrebări și răspunsuri desfășurate în Parlamentul European, Kaja Kallas a explicat că propunerea actuală privind Consiliul de Pace pentru Gaza nu poate fi acceptată de Uniunea Europeană deoarece nu respectă principiile fundamentale ale organizațiilor internaționale.
Potrivit oficialului european, modelul discutat în prezent diferă radical de formula prevăzută anterior în rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind Palestina. Kallas a subliniat că vechiul mecanism fusese conceput ca o structură temporară și oferea un traseu politic clar pentru palestinieni.
„Dacă analizăm propunerile Consiliului de Pace pentru Gaza, este imposibil ca Uniunea Europeană să le susțină”, a declarat șefa diplomației europene.
Aceasta a mai explicat că noua structură nu respectă principiul egalității între state și nu oferă garanții politice clare pentru viitorul palestinienilor.
UE rămâne divizată în privința relației cu Israelul
Un alt subiect sensibil abordat de Kaja Kallas a fost relația dintre Uniunea Europeană și Israel. Deși analiza efectuată la nivel european arată că Israelul încalcă prevederile privind drepturile omului incluse în Acordul de Asociere UE–Israel, Bruxellesul nu are susținerea politică necesară pentru suspendarea acordului.
„Concluzia analizei este că Israelul încalcă drepturile omului prevăzute în acord, însă nu există sprijin pentru suspendarea acestuia”, a afirmat Kallas.
Tema continuă să provoace tensiuni între statele membre, în condițiile în care unele capitale europene cer măsuri mai dure împotriva Israelului, iar altele insistă asupra menținerii parteneriatului strategic cu statul israelian.
Atacurile împotriva creștinilor din Ierusalim, condamnate de Bruxelles
În cadrul dezbaterii, șefa diplomației europene a condamnat și atacurile împotriva comunităților creștine din Ierusalim, afirmând că astfel de incidente reprezintă o încălcare gravă a libertății religioase.
Kallas a precizat că Uniunea Europeană poate condamna diplomatic aceste acțiuni, însă posibilitățile de intervenție directă pe teren sunt limitate.
Oficialul european a catalogat drept „inacceptabilă” profanarea tradițiilor religioase și a anunțat că Bruxellesul ridică permanent aceste probleme în dialogul cu autoritățile israeliene și cu alte state unde au loc incidente similare.
În același timp, Kallas a atras atenția că antisemitismul continuă să reprezinte o problemă majoră în Europa și în regiune. Potrivit acesteia, Uniunea Europeană se opune oricărei tentative de modificare unilaterală a status quo-ului din Ierusalimul de Est și din Orașul Vechi.
Operațiunea Aspides și problema securității maritime
Referindu-se la securitatea din Strâmtoarea Hormuz și din Marea Roșie, Kaja Kallas a declarat că Uniunea Europeană dispune deja de operațiuni navale active în regiune, inclusiv misiunea „Operation Aspides”.
Potrivit acesteia, extinderea operațiunii ar necesita doar modificarea planurilor operaționale existente, însă problema principală rămâne lipsa navelor puse la dispoziție de statele membre.
„Problema Aspides este că are prea puține nave. În actualul context geopolitic, Europa trebuie să acționeze unită”, a avertizat șefa diplomației europene.
Uniunea Europeană intensifică presiunea asupra Iranului
În final, Kaja Kallas s-a referit și la situația internă din Iran, unde Uniunea Europeană continuă să sprijine organizațiile civice și mișcările pro-democrație.
Oficialul european a declarat că numărul execuțiilor din Iran a crescut cu 68% comparativ cu anul 2024, susținând că regimul de la Teheran încearcă să reducă la tăcere vocile reformiste și opoziția internă.
Potrivit șefei diplomației europene, Uniunea Europeană continuă să utilizeze instrumente precum sancțiunile economice pentru a exercita presiuni asupra regimului iranian.
„Regimurile se schimbă și atunci când sunt suficient de slăbite”, a concluzionat Kaja Kallas în Parlamentul European.
