Alianța Nord-Atlantică analizează posibilitatea de a renunța la practica recentă a organizării summiturilor anuale, potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters. Inițiativa vine într-un context marcat de tensiuni recurente cu Donald Trump, în ultimul său an complet de mandat.
Summituri NATO mai rare pentru decizii mai eficiente
În prezent, liderii NATO se reunesc anual, o practică menținută constant din 2021. Următorul summit este programat pentru 7-8 iulie, la Ankara. Cu toate acestea, mai multe state membre susțin reducerea frecvenței acestor întâlniri.
Surse din interiorul alianței indică faptul că summitul din 2027, care va avea loc în Albania, ar putea fi organizat în toamnă, iar pentru 2028 este luată în calcul chiar anularea completă a reuniunii, în contextul alegerilor prezidențiale din SUA.
Unele țări propun organizarea summiturilor o dată la doi ani, însă o decizie finală nu a fost luată. Secretarul general Mark Rutte va avea un rol decisiv în această privință.
Diplomații argumentează că summiturile anuale creează presiune pentru rezultate rapide și vizibile, în detrimentul planificării strategice pe termen lung.
Tensiunile cu Donald Trump influențează agenda NATO
Relația dintre SUA și aliații NATO a fost marcată de critici dure în ultimii ani. Administrația Trump a acuzat frecvent statele membre că nu contribuie suficient la eforturile militare comune, inclusiv în contextul operațiunilor împotriva Iranului.
Aceste tensiuni au influențat dinamica reuniunilor NATO, unde discuțiile au fost adesea dominate de dispute privind cheltuielile de apărare.
Analista Phyllis Berry, de la Atlantic Council, consideră că reducerea numărului de summituri ar permite alianței „să se concentreze mai mult pe decizii concrete și mai puțin pe spectacolul politic”.
Lecțiile trecutului
În perioada Războiului Rece, NATO a organizat doar opt summituri în câteva decenii, ceea ce nu a împiedicat alianța să funcționeze eficient.
În schimb, reuniunile recente au fost marcate de tensiuni. La summitul din 2018, Donald Trump a amenințat că va părăsi întâlnirea din cauza nivelului scăzut al cheltuielilor de apărare ale aliaților.
Fostul secretar general Jens Stoltenberg a avertizat ulterior că o astfel de decizie ar fi putut destabiliza serios alianța.
Summitul de la Haga și presiunile privind cheltuielile militare
Ultimul summit NATO, organizat la Haga, a fost dominat de cererile SUA privind creșterea bugetelor de apărare. În final, statele membre au convenit asupra unui compromis: 3,5% din PIB pentru apărare și 1,5% pentru investiții în securitate.
Chiar și în aceste condiții, faptul că reuniunea s-a încheiat fără conflicte majore a fost considerat un succes diplomatic.
