Creșterea accelerată a prețurilor la energie readuce presiunea asupra economiilor europene, într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu se reflectă direct în costurile suportate de statele membre. În doar o lună, factura suplimentară a ajuns la 14 miliarde de euro, un semnal clar că această criză energetică este departe de a fi una temporară.
Potrivit comisarului european pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, situația este una „foarte gravă”, iar perspectivele nu indică o revenire rapidă. Declarațiile au fost făcute ieri după o reuniune de urgență a miniștrilor energiei.
„Nu ar trebui să ne facem iluzii că va fi de scurtă durată”, a avertizat oficialul, subliniind că problemele afectează simultan mai multe segmente ale pieței.
Impact direct asupra pieței energiei
Criza energetică generată de conflictul din Orientul Mijlociu afectează în special aprovizionarea cu motorină și kerosen. În același timp, restricțiile de pe piața gazelor contribuie la creșterea prețurilor la electricitate și la presiuni suplimentare asupra industriei europene.
Efectele sunt resimțite în lanț, iar companiile se confruntă cu costuri mai mari, în timp ce consumatorii suportă scumpiri constante.
Măsuri pentru reducerea consumului
În încercarea de a limita impactul crizei energetice, Comisia Europeană recomandă statelor membre să reducă consumul de combustibili fosili, pe baza unor propuneri elaborate de Agenția Internațională a Energiei.
Printre soluțiile sugerate se numără:
- extinderea muncii de la distanță;
- reducerea limitelor de viteză;
- utilizarea transportului public;
- limitarea circulației autoturismelor în orașe;
- evitarea zborurilor pe distanțe scurte.
Oficialii europeni subliniază că aceste măsuri trebuie adaptate la nivel național, deoarece nu există o soluție universală.
Noi măsuri pregătite la nivel european
Executivul european pregătește un nou set de instrumente pentru a gestiona o criză energetică prelungită. Printre acestea se află:
- extinderea contractelor pentru diferență (mecanisme de sprijin de stat care oferă producătorilor de energie regenerabilă prețuri mai mici pentru a stimula investițiile);
- dezvoltarea acordurilor de tip PPA (contracte pe termen lung prin care se stabilește achiziția unei cantități determinate de energie la un preț prestabilit);
- reducerea taxelor pe energie electrică;
- facilitarea accesului la finanțare.
În paralel, sunt analizate și opțiuni mai dure, precum plafonarea prețurilor la gaze sau taxarea profiturilor excepționale din sectorul energetic.
O criză mai amplă decât în trecut
Actuala criză energetică este diferită de cea din 2022, provocată de invazia Rusiei în Ucraina. Dacă atunci problema principală era legată de gaze, în prezent impactul este mult mai extins și afectează simultan mai multe resurse energetice.
Chiar și în cazul unei încetări rapide a conflictului din Orientul Mijlociu, infrastructura energetică afectată va întârzia revenirea la normal.
