România a luat măsuri semnificative pentru combaterea corupției, arată ultimul raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care remarcă progrese în domeniul Justiției, cum ar fi cele legate de activitatea DNA. Totodată, OCDE face o serie de recomandări, inclusiv legate de procedurile de numire a magistraților în funcții de conducere, care trebuie să fie „bazate pe merit”.
Raportul OCDE evidențiază activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), despre care afirmă că are un istoric solid în investigarea și trimiterea în judecată a cazurilor de corupție.
„Direcția Națională Anticorupție (DNA) are un palmares solid de urmărire penală cu succes a cazurilor de corupție” – OCDE
Datele citate în raport arată că 51% dintre români consideră că există suficiente dosare și condamnări date ca exemple, pentru a descuraja corupția – al doilea cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană.
Zonele în care se recomandă acțiuni
Deși DNA s-a confruntat cu probleme legate de resursele limitate, experții OCDE apreciază că aceste dificultăți nu au afectat semnificativ capacitatea instituției de a combate cazurile de mită transnațională.
Raportul notează și faptul că durata medie a proceselor penale de corupție din România este ușor peste media europeană, ceea ce indică faptul că instanțele reușesc, în general, să asigure responsabilizarea pentru astfel de infracțiuni într-un interval de timp rezonabil, relatează Presshub.ro.
Dar raportul arată că, la finalul anului 2025, au apărut îngrijorări publice privind independența judecătorilor și procurorilor, precum și modul în care sunt gestionate unele cazuri de corupție. În urma acestor controverse, autoritățile române au creat un grup de lucru pentru a analiza situația și pentru a evalua cadrul legislativ.
Experții OCDE recomandă extinderea procedurilor de selecție bazate pe merit pentru promovarea judecătorilor și procurorilor în funcțiile de conducere și introducerea unor garanții mai solide privind numirea și revocarea acestora.
Alte zone în care se recomandă acțiuni privesc recurgerea prea frecventă la ordonanțe de urgență, instabilitatea legislativă, spălarea banilor, deficitul de personal al ANI și riscurile de corupție din Sănătate.
