Piața unică de apărare în UE: Parlamentul European cere investiții în drone, rachete și apărare aeriană

Creșterea tensiunilor geopolitice și lecțiile oferite de conflictele recente determină eurodeputații să ceară accelerarea cooperării militare și a investițiilor comune în tehnologii de apărare. Două rezoluții adoptate pe 11 martie indică o nouă direcție pentru o piață unică de apărare europeană și pentru lansarea unor proiecte majore menite să reducă decalajele tehnologice dintre statele membre.

Documentele aprobate de Parlamentul European subliniază că dezvoltarea unor capacități militare moderne nu mai poate fi realizată eficient la nivel național și necesită coordonare, finanțare și planificare comună.

Viziunea pentru o piață unică de apărare europeană

Prima rezoluție a fost adoptată cu 393 de voturi pentru, 169 împotrivă și 67 de abțineri și conturează planul pentru o piață europeană a apărării mai integrată. Scopul este consolidarea capacității de descurajare și întărirea bazei industriale și tehnologice de apărare.

Raportul, elaborat de eurodeputatul Tobias Cremer, propune mai multe măsuri pentru dezvoltarea pieței unice de apărare europeană.

Printre acestea se numără introducerea principiului „Buy European” ca standard în achizițiile militare, revizuirea directivei privind achizițiile din domeniul apărării pentru a ține cont de ritmul rapid al inovării tehnologice și recunoașterea reciprocă a certificărilor și autorizațiilor de securitate.

Documentul mai propune eliminarea obstacolelor birocratice în transferurile de echipamente militare între statele membre, precum și crearea unor mecanisme de finanțare comună dedicate tehnologiilor inovatoare.

Rezoluția prevede și consolidarea cooperării dintre UE și NATO printr-un acord cuprinzător privind normele și standardele din domeniul apărării.

Potrivit lui Cremer, o piață europeană integrată a apărării este esențială într-un context internațional dominat de competiția marilor puteri.

Lacune majore în capacitățile militare

A doua rezoluție adoptată de Parlamentul European, susținută de 448 de eurodeputați, cu 122 de voturi împotrivă și 38 de abțineri, analizează deficiențele existente în capacitățile militare ale statelor membre.

Raportul a fost elaborat de eurodeputata Lucia Annunziata și pornește de la evaluările Comisiei Europene privind transformările rapide ale războiului modern.

Conflictele recente, inclusiv războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu, arată că evoluțiile tehnologice schimbă modul în care sunt purtate războaiele, iar statele europene nu sunt încă pregătite pentru aceste provocări.

Analiza identifică lacune serioase în domenii esențiale ale apărării.

Printre acestea se numără apărarea aeriană și antirachetă, artileria, rachetele și munițiile, dronele și sistemele anti-dronă, mobilitatea militară și securitatea cibernetică.

Raportul evidențiază, de asemenea, deficiențe în utilizarea inteligenței artificiale, în războiul electronic, precum și în sistemele de luptă terestre și maritime. Sunt menționate și vulnerabilități în infrastructura strategică, inclusiv în domeniul spațial.

Proiecte majore pentru consolidarea apărării

Eurodeputații consideră că aceste deficiențe trebuie abordate printr-o cooperare mai strânsă între statele membre, planificare coordonată și investiții direcționate către tehnologii militare avansate.

Rezoluția solicită lansarea unor proiecte majore în cadrul foii de parcurs „Readiness2030”, prezentată de Comisia Europeană anul trecut.

Printre inițiativele propuse se numără un sistem european de apărare anti-dronă, consolidarea supravegherii pe flancul estic, dezvoltarea unui scut european de apărare aeriană și crearea unui scut de apărare spațială.

Parlamentul European cere Comisiei Europene să clarifice obiectivele, modul de guvernanță, calendarul și sursele de finanțare pentru aceste proiecte.

Tehnologiile militare comune, o prioritate strategică

Eurodeputații consideră că dezvoltarea rapidă a tehnologiilor militare ar putea permite crearea unei arhitecturi comune de comandă, control, comunicații, informații, supraveghere și recunoaștere.

Un astfel de sistem integrat ar permite forțelor statelor membre să acționeze împreună mai eficient și coerent, inclusiv în cadrul operațiunilor desfășurate alături de NATO.

Facebook

Comentarii