Eliminarea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, într-un atac coordonat de Israel și susținut de Statele Unite, a declanșat un val de reacții la Moscova și a reaprins una dintre cele mai sensibile temeri ale președintelui rus Vladimir Putin: supraviețuirea politică într-o lume în care liderii autoritari sunt înlăturați violent.
Potrivit POLITICO, reacția lui Putin după uciderea lui Khamenei reflectă o combinație de frică personală și calcul strategic legat de războiul din Ucraina.
Reacția lui Putin după uciderea lui Khamenei
Într-o declarație publicată pe site-ul Kremlinului, Putin a condamnat moartea lui Ali Khamenei drept „o crimă comisă prin încălcarea cinică a tuturor normelor moralității umane și a dreptului internațional”.
Tonul a fost mai dur decât în cazul capturării liderului venezuelean Nicolás Maduro. Totuși, președintele rus a evitat să numească explicit statele responsabile pentru atac.
Cu nouă luni înainte, întrebat ce ar face dacă liderul suprem iranian ar fi ucis, Putin a refuzat să discute ipoteza. Acum, realitatea l-a forțat să reacționeze public.
Trauma Gaddafi și mentalitatea de buncăr
În cercurile ruse, uciderea lui Khamenei a readus în prim-plan imaginile din 2011 cu Muammar Gaddafi, ucis după intervenția militară condusă de NATO.
Potrivit jurnalistului Mihail Zigar, Putin a fost profund afectat de acele imagini. La vremea respectivă, liderul rus a reacționat public, întrebând: „Asta e democrație?”
Alexander Baunov, cercetător la Carnegie Russia Eurasia Center, susține că moartea lui Gaddafi a reprezentat un moment decisiv în schimbarea direcției politicii externe și interne a Rusiei.
După revenirea la Kremlin în 2012, Putin a intensificat distanțarea față de Occident și a consolidat controlul intern. În timpul pandemiei, întâlnirile oficiale s-au desfășurat la distanță, iar aparițiile publice au devenit atent regizate.
„Ne vor ucide”: Discursul pro-Kremlin
Eliminarea lui Khamenei a alimentat reacții dure în rândul vocilor apropiate Kremlinului.
Fostul președinte Dmitri Medvedev a susținut că atacul american ar fi dezvăluit „adevărata față” a lui Donald Trump.
Prezentatorul Vladimir Soloviov a comparat SUA cu „un prădător”, iar ideologul Alexander Dughin a avertizat că Washingtonul ar putea aplica o strategie similară și împotriva Rusiei.
Publicația Segodnia.ru a sintetizat această temere într-un articol intitulat „Cum vor să ne omoare”.
Ucraina rămâne prioritatea lui Putin
În pofida retoricii alarmiste, Kremlinul a transmis un mesaj pragmatic. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a exprimat dezamăgire față de eșecul negocierilor SUA–Iran, dar a apreciat eforturile Washingtonului de mediere în Ucraina.
Potrivit profesorului Sam Greene, de la King’s College London, obiectivul central al lui Putin rămâne victoria în Ucraina. Criza din Iran poate aduce Moscovei avantaje indirecte: creșterea prețului petrolului, diviziuni între Washington și capitalele europene și distragerea atenției SUA.
Rusia deține cel mai mare arsenal nuclear din lume, un factor de descurajare absent în cazul lui Gaddafi sau Khamenei. Totuși, armele nucleare nu oferă protecție împotriva riscurilor interne.
„Putin știe bine cum părăsesc dictatorii funcția”, a spus Greene: „Fie arestați, fie într-un sicriu.”
