Strategia prin care Uniunea Europeană intenționează să își protejeze și să își relanseze baza industrială traversează un moment critic. Industrial Accelerator Act, pilon central al agendei economice promovate de Ursula von der Leyen, se confruntă cu o opoziție internă consistentă în cadrul Comisiei Europene, punând sub semnul întrebării calendarul și coerența noii politici industriale europene.
Potrivit publicației POLITICO, proiectul legislativ, parte esențială a pachetului „Pactul pentru o industrie curată”, riscă să fie amânat pentru a treia oară, în condițiile în care nouă direcții generale din interiorul executivului european au transmis observații critice în procesul de consultare internă. Data oficială de prezentare este 26 februarie, însă instituția nu a confirmat dacă termenul va fi respectat.
Ce prevede Industrial Accelerator Act și de ce este crucial pentru industria europeană
Industrial Accelerator Act urmărește să consolideze competitivitatea industriei europene prin introducerea unei preferințe pentru produsele fabricate în Europa în cadrul:
- achizițiilor publice,
- programelor finanțate din fonduri europene,
- sectoarelor strategice precum industriile energo-intensive, tehnologiile net-zero și industria auto.
Actul ar stabili definiții juridice esențiale – precum „conținut local” sau „oțel verde” – care ar avea efect în lanț asupra altor reglementări europene. În mod concret, conceptul „Made in EU” ar deveni un criteriu determinant în alocarea contractelor publice și a finanțărilor.
În forma actuală a proiectului, „Made in EU” ar include produse provenite din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European (SEE), adică Norvegia, Islanda și Liechtenstein.
Disputa privind „partenerii de încredere” și definiția „Made in EU”
Cel mai controversat punct al Industrial Accelerator Act este definirea „partenerilor de încredere”.
Direcția Generală Comerț (DG TRADE) ar susține o interpretare extinsă, care să includă toate statele ce au acorduri de liber schimb cu UE. În schimb, Direcția Generală Piață Internă (DG GROW), coordonată de comisarul pentru industrie Stéphane Séjourné, preferă o abordare mai restrictivă, limitată la statele SEE.
Această divergență reflectă diferențe strategice între marile capitale europene:
- Franța susține consolidarea producției pe teritoriul UE, fără a transforma legea într-un instrument punitiv față de companiile străine.
- Germania avertizează că un criteriu prea strict „Made in EU” ar putea afecta relațiile comerciale și competitivitatea exporturilor europene.
Presiuni externe
Industrial Accelerator Act este dezbătut într-un context geopolitic tensionat. Politicile tarifare agresive promovate de președintele american Donald Trump, precum și surplusul de exporturi din China, sunt percepute drept amenințări directe la adresa industriei europene.
În paralel, o eventuală orientare protecționistă ar putea intra în contradicție cu eforturile Uniunii de a finaliza acorduri comerciale cu țările Mercosur, India și Australia. Astfel, Industrial Accelerator Act devine un test al echilibrului dintre protecție industrială și deschidere comercială.
Impact politic și instituțional în Comisia Europeană
Criticile interne reprezintă și un test pentru conducerea Comisiei. Deși observațiile negative nu pot bloca juridic adoptarea proiectului, decizia finală aparține Colegiului Comisarilor, prezidat de Ursula von der Leyen.
În teorie, un comisar poate solicita votarea textului chiar și în absența consensului, însă practica instituțională favorizează soluțiile negociate.
Comisarul Stéphane Séjourné a declarat că introducerea unei preferințe europene în legislația UE reprezintă o schimbare majoră de doctrină economică și că este firesc ca procesul să fie complex. El și-a exprimat încrederea că Industrial Accelerator Act va păstra un nivel ridicat de ambiție, în pofida divergențelor.
Între protecționism și competitivitate
Industrial Accelerator Act nu este doar o inițiativă tehnică, ci un pivot strategic pentru viitorul industriei europene. Alegerea dintre o interpretare strictă a principiului „Made in EU” și o abordare mai deschisă față de partenerii comerciali va defini direcția economică a Uniunii în următorul deceniu.
În condițiile în care summitul liderilor europeni din 19–20 martie se apropie, presiunea crește asupra Comisiei Europene pentru a prezenta o strategie coerentă și unitară privind politica industrială. Soarta Industrial Accelerator Act va indica dacă UE optează pentru consolidare internă accelerată sau pentru menținerea unui echilibru delicat între protecție și liberalizare comercială.
