Un comisar european va participa în această săptămână la reuniunea inaugurală a ‘Consiliului pentru pace’, inițiativă lansată recent de către președintele american Donald Trump, fără ca Uniunea Europeană să adere pentru moment la noua structură, a anunțat luni blocul comunitar european, potrivit Reuters.
Comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Suica, se va deplasa la Washington pentru reuniunea prevăzută pentru joi, pentru a prezenta poziția europeană privind situația din Fâșia Gaza.
”Ea va participa la reuniunea ‘Consiliului pentru pace’ pentru partea specifică consacrată Gazei. Comisia Europeană, țin să subliniez, nu devine membră a ‘Consiliului pentru pace”’, a declarat Guillaume Mercier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Mediterana, extindere, și parteneriate internaționale.
1 miliard de dolari – taxa de membru permanent
‘Consiliul pentru pace’, condus de Trump, a fost conceput pentru a se pune capăt conflictului din Fâșia Gaza, dar Carta sa îi încredințează un obiectiv mai amplu, cel al soluționării conflictelor militare din lume.
Fiecare membru permanent al ‘Consiliului pentru pace’ trebuie să vireze 1 miliard de dolari pentru a adera, ceea ce suscită critici conform cărora noua structură ar putea deveni o versiune ”cu plată” a Consiliului de Securitate al ONU.
Într-o conferință de presă, Bruxellesul a subliniat luni că are ”o serie de întrebări” referitoare la noua inițiativă, în special la ”sfera sa de aplicare, guvernanța sa și compatibilitatea cu Carta Națiunilor Unite”.
Trump – primul președinte al Consiliului pentru Pace
Potrivit textului de opt pagini trimis în urmă cu câteva săptămâni statelor ”invitate” să participe, ‘Consiliul pentru pace’ este o organizație internațională ce vizează promovarea stabilității, restabilirea unei guvernări fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile atinse sau amenințate de conflicte”.
Textul insistă pe ”necesitatea unei organizații de pace internaționale mai agile și eficace”.
Donald Trump va fi ”primul președinte” al ‘Consiliului pentru pace’, ale cărui puteri prevăzute sunt extrem de extinse: el va fi singurul abilitat să ”invite” alți șefi de stat și de guvern să se alăture inițiativei și va putea revoca participarea loc în caz de ”veto cu o majoritate de două treimi din statele membre”.
Fiecare stat exercită un mandat cu o durată maximă de trei ani, cu excepția statelor membre ce virează cel puțin 1 miliard de dolari în conturile ‘Consiliului pentru pace’, în primul an ce urmează intrării în vigoare a Cartei, mai menționa textul, fără a face alte precizări.
