Statele Uniunii Europene au dreptul de a decide dacă permit sau nu cultivarea organismelor modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor. O hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) consolidează această competență națională, validând un mecanism legal care permite interzicerea culturilor OMG fără obligația unei justificări explicite, în anumite condiții. Decizia are implicații directe pentru politicile agricole, pentru fermieri și pentru echilibrul dintre piața internă și suveranitatea statelor membre.
Cazul care a ajuns la Curtea de Justiție a UE
Hotărârea CJUE a fost pronunțată în urma unui litigiu inițiat de un fermier italian care a cultivat porumb modificat genetic MON 810, deși acest tip de cultură este interzis în Italia. Autoritățile naționale au dispus distrugerea plantației și au aplicat sancțiuni în valoare totală de 50.000 de euro.
Fermierul a contestat măsurile în instanțele naționale, care au decis să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a verifica dacă legislația europeană care permite astfel de interdicții este compatibilă cu principiile fundamentale ale dreptului UE.
Cadrul legal european privind OMG-urile
Interdicția privind porumbul MON 810 în Italia a fost adoptată în baza unui mecanism introdus în 2015, când Uniunea Europeană a stabilit un regim comun privind cultivarea organismelor modificate genetic. Acest regim pornește de la principiul subsidiarității, potrivit căruia deciziile privind autorizarea sau interzicerea cultivării OMG-urilor pot fi luate la nivelul statelor membre.
Conform legislației UE, un stat membru poate solicita modificarea ariei geografice de aplicare a autorizației pentru cultivarea unui OMG, fără a fi obligat să ofere o justificare. Dacă titularul autorizației nu se opune în termen de 30 de zile, Comisia Europeană ia act de solicitare, iar modificarea devine imediat aplicabilă. În practică, acest lucru duce la interzicerea cultivării OMG-ului respectiv pe teritoriul statului solicitant.
Poziția CJUE: Marjă largă de apreciere pentru statele membre
În hotărârea sa, Curtea de Justiție a subliniat că domeniul organismelor modificate genetic implică evaluări complexe, cu impact științific, economic, social și politic. În acest context, legiuitorul european beneficiază de o marjă largă de apreciere, iar statele membre pot adopta politici diferite în funcție de prioritățile naționale.
CJUE a reținut că interdicția de cultivare este adoptată cu consimțământul tacit al titularului autorizației, ceea ce reduce riscul unor ingerințe disproporționate în libertatea economică.
Fără discriminare și fără încălcarea pieței interne
Judecătorii de la Luxemburg au respins argumentele potrivit cărora procedura ar încălca principiul proporționalității sau ar crea discriminări între fermierii din diferite state membre. De asemenea, Curtea a stabilit că interzicerea cultivării unui OMG nu afectează libera circulație a mărfurilor, întrucât nu împiedică importul produselor care conțin OMG-uri și nici comercializarea acestora în Uniunea Europeană.
Libertatea economică și obligația de justificare
CJUE a mai clarificat că obligația statelor de a justifica restricțiile sau interdicțiile privind cultivarea organismelor modificate genetic apare doar în situația în care titularul autorizației se opune explicit modificării ariei geografice. În cazul de față, lipsa unei astfel de opoziții a exclus existența unei încălcări a libertății de a desfășura o activitate economică.
