Dezinformarea ia amploare în România: A doua cea mai expusă țară din UE

România e a doua cea mai expusă țară din UE la dezinformare.

România ocupă locul al doilea în UE în ceea ce privește frecvența cu care cetățenii declară că se confruntă cu știri false, un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea informațională a societății, potrivit celui mai recent Eurobarometru publicat de Euronews.

Datele Eurobarometrului arată că 55% dintre români afirmă că sunt expuși „des” sau „foarte des” la dezinformare și fake news. Doar Ungaria înregistrează un procent mai ridicat, de 57%, în timp ce Spania se situează pe locul al treilea, cu 52%.

La nivelul Uniunii Europene, media este de 36% în 2025, în creștere accentuată față de 28% în 2022, ceea ce confirmă o amplificare rapidă a fenomenului în ultimii ani.

Europa de Est și de Sud, cele mai vulnerabile regiuni

Raportul evidențiază un dezechilibru regional clar. Țările din Europa de Est și de Sud tind să raporteze niveluri mult mai ridicate de expunere la știri false, comparativ cu statele din nordul și vestul continentului.

După Ungaria, România și Spania, procente semnificative se regăsesc în Bulgaria (48%), Luxemburg (45%), Malta (45%), Grecia (43%), Cipru (42%) și Irlanda (42%). Aceste cifre indică un climat informațional fragil, în care dezinformarea are o vizibilitate ridicată.

Nordul și vestul Europei, mai puțin afectate

În contrast, Finlanda și Germania înregistrează cele mai scăzute niveluri de expunere, cu 26% fiecare. Sub pragul de 30% se situează Cehia (29%), în timp ce Suedia, Lituania și Franța au câte 30%. Olanda, Letonia și Belgia se află la niveluri similare, ușor sub o treime din populație.

Diferențele regionale sugerează că factori precum educația media, încrederea în instituții și reglementarea spațiului digital joacă un rol esențial în limitarea impactului fake news.

Rolul rețelelor sociale în răspândirea știrilor false

Specialiștii citați în analiza Euronews subliniază că popularitatea tot mai mare a rețelelor sociale a accelerat răspândirea și vizibilitatea dezinformării. Algoritmii care favorizează conținutul viral, emoțional sau controversat contribuie la propagarea rapidă a informațiilor false, adesea fără mecanisme eficiente de verificare.

Tot mai puțini europeni se simt capabili să recunoască fake news

Un alt indicator îngrijorător este scăderea încrederii în capacitatea de a identifica dezinformarea. Doar 62% dintre europeni spun că pot recunoaște știrile false atunci când le întâlnesc. Dintre aceștia, 12% se declară „foarte încrezători”, iar 49% „destul de încrezători”.

În același timp, 32% dintre respondenți admit că nu se simt capabili să distingă clar între informațiile reale și cele false. Comparativ cu 2022, nivelul general de încredere a scăzut cu două puncte procentuale, confirmând o tendință descendentă.

Facebook

Comentarii