Relația dintre Slovacia și instituțiile europene intră într-o nouă fază tensionată, după ce Comisia Europeană a decis să declanșeze o anchetă oficială privind respectarea statului de drept. Vizată este o reformă promovată de guvernul condus de Robert Fico, considerată de Bruxelles drept o amenințare directă la adresa mecanismelor anticorupție.
Bruxelles-ul investighează desființarea protecției denunțătorilor
Executivul european a anunțat vinerea trecută deschiderea unei investigații care vizează tentativa autorităților slovace de a desființa biroul național de protecție a denunțătorilor anticorupție. Potrivit Comisiei Europene, modificările propuse ar slăbi grav garanțiile oferite avertizorilor de integritate și ar afecta independența instituțională.
Conform Politico și RFI, decizia Bruxelles-ului vine după luni de presiuni exercitate de europarlamentari și organizații neguvernamentale, care acuză guvernul de la Bratislava de atacuri sistematice împotriva instituțiilor independente.
Suspiciuni de fraudă și presiuni politice
Pe lângă reforma privind denunțătorii, guvernul lui Robert Fico este vizat și de suspiciuni legate de posibile fraude ce implică fonduri agricole ale Uniunii Europene. Aceste acuzații amplifică îngrijorările Comisiei privind direcția politică a Slovaciei.
Autoritățile slovace intenționează să înlocuiască actualul birou de protecție a denunțătorilor cu o nouă instituție, a cărei conducere ar urma să fie numită politic, un scenariu considerat inacceptabil de oficialii europeni.
Termen-limită de o lună și riscul pierderii fondurilor UE
Comisia Europeană a acordat Slovaciei un termen de o lună pentru a răspunde întrebărilor adresate și pentru a clarifica situația. În lipsa unor explicații convingătoare, Bruxelles-ul ar putea recurge la măsuri suplimentare, inclusiv reducerea fondurilor europene alocate țării.
Desființarea instituțiilor anticorupție, un tipar repetat
De la revenirea la putere în 2023, pentru al patrulea mandat, partidul SMER al lui Robert Fico a inițiat mai multe reforme controversate. Printre acestea se numără desființarea Parchetului Special, responsabil de investigarea marilor dosare de corupție, și a unității de poliție NAKA, specializată în combaterea crimei organizate.
Deși se declară social-democrat, SMER a fost exclus din familia politică europeană de centru-stânga, după ce a format o coaliție de guvernare cu forțe de extremă dreapta, cunoscute pentru poziții anti-UE și anti-NATO.
Apelurile Comisiei Europene, ignorate
Înainte de declanșarea anchetei, Comisia Europeană a încercat să convingă autoritățile slovace să renunțe la reformele controversate. Comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, i-a cerut direct lui Robert Fico, în cadrul unei întâlniri desfășurate la Bratislava în decembrie, să nu desființeze biroul de protecție a denunțătorilor.
În ciuda acestor avertismente, parlamentul slovac a adoptat, în decembrie 2025, o lege care scurta mandatul directorului instituției și reducea nivelul de protecție acordat avertizorilor de integritate. Aplicarea legii a fost suspendată ulterior de Curtea Supremă a Slovaciei, care analizează constituționalitatea actului normativ.
Slovacia, deja sub procedură de infringement
Ancheta privind statul de drept nu este singura problemă a Slovaciei în relația cu Bruxelles-ul. În noiembrie, Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement din cauza unei reforme constituționale care consacră existența a doar două genuri.
Umbra asasinării lui Jan Kuciak
Problema corupției din Slovacia a intrat în atenția publicului european în 2018, după asasinarea jurnalistului de investigații Jan Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kušnírová. Crima, comisă în februarie 2018 la domiciliul celor doi, a declanșat proteste masive și a dus la demisia guvernului condus, la acea vreme, tot de Robert Fico.
Jurnalistul investiga legături dintre crima organizată și politicieni, inclusiv fraude fiscale ale unor oameni de afaceri cu legături strânse cu conducerea țării, cazul său rămânând un simbol al luptei pentru statul de drept în Slovacia.
