Un fost comisar european avertizează că stilul de conducere al Ursulei von der Leyen reduce rolul Colegiului Comisarilor și afectează capacitatea Uniunii Europene de a acționa strategic într-un context geopolitic tot mai complicat.
„Comisarii sunt reduși la tăcere”, spune Nicolas Schmit
Nicolas Schmit, comisar european pentru locuri de muncă și drepturi sociale între 2019 și 2024, a declarat într-un interviu acordat POLITICO că actuala organizare a Comisiei este excesiv de centralizată. Potrivit acestuia, deciziile sunt concentrate la vârf, iar rolul comisarilor este tot mai limitat.
„Am impresia că, în prezent, comisarii sunt în mare parte reduși la tăcere”, a afirmat Schmit, descriind sistemul drept unul „prezidențial”, cu efecte negative nu doar asupra funcționării interne a Comisiei, ci și asupra Europei, în ansamblu.
Un semnal de alarmă din interiorul familiei social-democrate
Schmit a reprezentat Luxemburgul în prima Comisie von der Leyen și a fost candidatul cap de listă al Partidului Socialiștilor Europeni la alegerile europene din 2024. Social-democrații sperau ca acesta să obțină un al doilea mandat, însă guvernul de la Luxemburg l-a nominalizat în schimb pe Christophe Hansen, membru al Partidului Popular European, aceeași familie politică din care face parte și Ursula von der Leyen.
În prezent, Nicolas Schmit conduce Foundation for European Progressive Studies, think tank-ul Partidului Socialiștilor Europeni.
Critici similare din partea altor foști comisari europeni
Deși este rar ca foști membri ai Colegiului Comisarilor să critice deschis conducerea Comisiei Europene, Schmit nu este singurul care face acest lucru. Michel Barnier a vorbit, în memoriile sale, despre o „derivă autoritară” la nivelul executivului european, în timp ce Thierry Breton a susținut că Uniunea Europeană „nu a fost construită pentru a avea o împărăteasă sau un împărat”.
Lipsa unei viziuni strategice pe termen lung
Pe lângă problema concentrării puterii, Schmit acuză Comisia Europeană de lipsa unei strategii coerente privind rolul UE într-o lume aflată în schimbare rapidă. Fostul comisar afirmă că, în primul mandat al Ursulei von der Leyen, nu a existat o dezbatere reală privind poziționarea globală a Europei.
„Nu am avut o abordare strategică autentică, o strategie clară”, a subliniat acesta.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, contactat de POLITICO, a refuzat să comenteze acuzațiile.
Solidaritate lipsă în relația cu Statele Unite
Nicolas Schmit a criticat și reacția Comisiei Europene în relația cu Statele Unite, în special în cazul fostului comisar Thierry Breton, care a primit o interdicție de călătorie din partea Washingtonului. SUA au acuzat Uniunea Europeană de practici neloiale în încercarea de a reglementa platformele digitale americane.
Potrivit lui Schmit, legislația contestată de SUA – inclusiv Digital Services Act și Digital Markets Act – a fost adoptată de întregul Colegiu al Comisarilor, nu de un singur oficial. În acest context, Comisia ar fi trebuit să manifeste mai multă solidaritate publică.
Ofensiva de dereglementare, sub tirul criticilor
Fostul comisar s-a arătat la fel de critic față de pachetele de dereglementare de tip „omnibus”, promovate de Comisia Europeană pentru reducerea birocrației. Schmit avertizează că revenirea rapidă asupra legislației deja adoptate riscă să submineze stabilitatea normativă a Uniunii.
Critici similare au venit și din partea Iratxe García, lidera grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, care a comparat această abordare cu politicile promovate de Donald Trump.
Observațiile Ombudsmanului European
În noiembrie, Ombudsmanul European a constatat „deficiențe procedurale” în modul în care Comisia a gestionat pachetele omnibus, vorbind despre cazuri de „administrare defectuoasă”, cauzate de termenele extrem de scurte și de viteza de redactare a reformelor.
În replică, Comisia Europeană susține că aceste inițiative au drept scop simplificarea legislației, creșterea competitivității și reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri.
