Sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, concepute pentru a limita capacitatea Moscovei de a susține războiul din Ucraina, se confruntă cu vulnerabilități majore chiar în interiorul spațiului comunitar. O investigație realizată de presa germană scoate la iveală un mecanism prin care bunuri interzise ar fi ajuns în Rusia, folosind infrastructură logistică din Berlin și proceduri vamale mai relaxate aplicate corespondenței internaționale.
Cum ar fi fost ocolite sancțiunile UE prin Germania
Potrivit unei investigații publicate de cotidianul Bild, Rusia ar fi utilizat o hală logistică din apropierea aeroportului Berlin Brandenburg pentru a redirecționa bunuri aflate sub sancțiuni către Moscova. Metoda se bazează pe exploatarea regimului special aplicat trimiterilor poștale internaționale, care sunt supuse unor controale mai puțin stricte decât exporturile comerciale clasice.
Jurnaliștii germani au testat sistemul trimițând colete ce conțineau bunuri sancționate, echipate cu dispozitive GPS. Acestea au tranzitat fără dificultăți centrul logistic din Berlin și au fost ulterior expediate prin Polonia și Belarus, ajungând în final în capitala Rusiei.
Etichete poștale din Uzbekistan și suspiciuni legale
Investigația arată că livrările ar fi folosit etichete ale serviciului poștal de stat din Uzbekistan, în pofida faptului că Agenția Federală de Rețele din Germania nu autorizează acest operator să activeze pe teritoriul german.
Sistemul ar fi fost coordonat de fostul director general al RusPost GmbH, filiala germană a Poștei Ruse (Pochta Rossii), identificat de Bild drept Dimitri V. Deși autoritățile vamale au percheziționat birourile companiei din Berlin în august 2024, ancheta nu a dus, până în prezent, la concluzii sau sancțiuni publice.
Ucraina reacționează: „Nimeni nu face suficient”
Trimisul prezidențial al Ucrainei pentru politica de sancțiuni, Vladyslav Vlasiuk, a declarat la Berlin că dezvăluirile nu îl surprind. Întrebat dacă Germania face suficient pentru a preveni astfel de breșe, acesta a fost tranșant:
„Dacă ne uităm la numărul de cazuri, nimeni nu face suficient.”
Vlasiuk a subliniat că autoritățile ucrainene monitorizează constant mecanismele de eludare a sancțiunilor și transmit informațiile partenerilor occidentali. Potrivit acestuia, sistemele de ocolire a sancțiunilor occidentale sunt bine cunoscute la Kiev.
Trei priorități pentru întărirea sancțiunilor
Aflat într-un turneu diplomatic în mai multe state europene, inclusiv Olanda și Belgia, Vladyslav Vlasiuk promovează o aplicare mai fermă a sancțiunilor. La o conferință de presă organizată la Ambasada Ucrainei, acesta a prezentat trei direcții-cheie:
- aplicarea strictă a sancțiunilor financiare;
- blocarea accesului Rusiei la componente occidentale;
- măsuri decisive împotriva „flotei fantomă” a Rusiei.
Vlasiuk a avertizat că numeroase componente occidentale au fost identificate în atacurile cu drone Shahed lansate de Rusia — peste 50.000, potrivit afirmațiilor sale — iar utilizarea criptomonedelor și a altor metode alternative de plată permite în continuare evitarea interdicțiilor.
Flota fantomă a Rusiei, o problemă persistentă
Un alt punct central al dezbaterii privind sancțiunile UE îl reprezintă „flota fantomă” a Rusiei: nave vechi, slab asigurate, înregistrate sub pavilioane de complezență sau cu statut juridic neclar, utilizate pentru transportul petrolului și altor mărfuri sancționate.
Deși Uniunea Europeană a sancționat peste 600 de nave, aproximativ 70% dintre acestea continuă să fie active, potrivit lui Vlasiuk. Acesta a sugerat că UE ar trebui să ia în calcul inclusiv măsuri fizice împotriva acestor petroliere.
Reacții europene și măsuri insuficient definite
Săptămâna trecută, Franța a interceptat și confiscat petrolierul Grinch, considerat parte a flotei fantomă ruse, în vestul Mării Mediterane. Autoritățile franceze au invocat suspiciuni de pavilion fals și încălcarea sancțiunilor internaționale.
Pe 26 ianuarie, Germania și alte 13 state membre UE au emis o declarație comună prin care avertizează navele ce operează în Marea Baltică și Marea Nordului sub pavilioane multiple sau false. Acestea vor fi tratate, pe viitor, drept nave fără stat, pentru a permite intervenții mai ferme.
Documentul prevede obligația de a deține acte valide, de a comunica cu autoritățile și de a respecta legislația maritimă, însă nu detaliază mecanismele de sancționare în caz de nerespectare.
