Aderarea României la zona euro revine în discuție, nu ca obiectiv imediat, ci ca posibil angajament politic major pentru următorul ciclu electoral. Premierul Ilie Bolojan a indicat anul 2028 drept un moment în care subiectul ar putea deveni un proiect de țară, dacă partidele politice vor reuși să ajungă la un consens.
Declarația a fost făcută miercuri, la Berlin, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de cancelarul german Friedrich Merz, în contextul unei întrebări adresate de jurnaliștii germani privind întârzierea României în procesul de aderare la zona euro, comparativ cu Bulgaria.
Aderarea la euro, posibilă temă centrală în 2028
Ilie Bolojan a afirmat că adoptarea monedei euro ar putea deveni o temă principală în campania pentru alegerile parlamentare din 2028, dacă forțele politice vor decide să trateze subiectul similar cu aderarea la Uniunea Europeană.
„Aderarea la euro ar putea fi o temă de bază la alegerile parlamentare din 2028, când forțele politice ar putea să cadă de acord, cum au făcut-o pentru aderarea la UE”, a declarat premierul.
Deficitul bugetar, principalul obstacol pentru România
Șeful Guvernului a explicat că diferența majoră dintre România și Bulgaria ține de disciplina fiscală. În timp ce Sofia a reușit să respecte criteriile privind deficitul bugetar, Bucureștiul se confruntă cu dezechilibre persistente.
„România a avut niște deficite foarte mari, acest tip de problemă nu este pe agendă acum”, a spus Bolojan, precizând că ținta de deficit pentru acest an este de 6,2%.
Potrivit premierului, autoritățile române și-au asumat reducerea deficitului bugetar la 3% până în anul 2030, prag necesar pentru îndeplinirea criteriilor de convergență impuse de zona euro.
Bulgaria, exemplul unei politici fiscale prudente
Bulgaria a devenit membră a zonei euro la 1 ianuarie 2026, după mai mulți ani de politici fiscale restrictive și respectarea constantă a criteriilor de la Maastricht. Spre deosebire de România, economia bulgară a crescut într-un ritm mai lent, dar considerat sustenabil.
BNR: România putea adopta euro încă din 2015
Economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a declarat marți că România îndeplinea criteriile necesare aderării la zona euro încă din anul 2015, însă deciziile politice au schimbat direcția.
„Din punct de vedere obiectiv, România îndeplinea în 2015 toate criteriile de la Maastricht și și-ar fi putut depune candidatura pentru aderarea la zona euro, dacă și-ar fi continuat conduita fiscală responsabilă”, a afirmat Lazea.
Creștere rapidă, costuri macroeconomice mari
Potrivit reprezentantului BNR, guvernele succesive au ales să stimuleze creșterea economică accelerată, sacrificând stabilitatea macroeconomică. Consecințele au fost vizibile: cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, cel mai ridicat deficit bugetar și un deficit de cont curent record.
În contrast, Bulgaria a optat pentru o politică economică mai echilibrată, decizie care a facilitat intrarea sa în zona euro în 2026, în timp ce România rămâne, cel puțin deocamdată, în afara clubului monedei unice.
