Europa intră într-o etapă de reflecție strategică profundă, în care certitudinile de securitate ale ultimelor decenii sunt tot mai des puse sub semnul întrebării. În fața unei Rusii agresive și a unor semnale contradictorii venite dinspre Washington, mai multe state europene analizează deschis posibilitatea consolidării capacităților nucleare proprii sau a redefinirii sistemului de descurajare pe continent.
Potrivit unor oficiali europeni de rang înalt, citați de NBC News, aceste discuții s-au intensificat în ultimele săptămâni, pe fondul criticilor dure lansate de președintele american Donald Trump la adresa Europei și al temerilor că angajamentul Statelor Unite față de securitatea continentului nu mai este la fel de ferm ca în trecut.
Europa pune sub semnul întrebării protecția SUA
Pentru prima dată după Războiul Rece, liderii europeni discută explicit dacă mai pot conta, pe termen lung, pe umbrela nucleară americană. Germania și Polonia au sugerat deja că arsenalul nuclear al Franței ar putea juca un rol mai extins în apărarea Europei, inclusiv a teritoriilor lor.
Potrivit a șase oficiali europeni, statele UE se confruntă cu o dilemă majoră: să continue să se bazeze pe angajamentul istoric al SUA sau să investească într-o arhitectură de securitate mai autonomă, capabilă să descurajeze Rusia, stat dotat cu arme nucleare.
Franța și Marea Britanie, piloni ai unei alternative europene
În centrul dezbaterii se află Franța și Marea Britanie, singurele state europene care dețin arme nucleare. Trei oficiali europeni au confirmat că se discută atât despre o dependență mai mare de aceste două puteri, cât și despre scenarii mai radicale, inclusiv dezvoltarea unor capacități nucleare proprii de către alte state europene.
Urgența discuțiilor a crescut după discursul lui Donald Trump de la Davos, unde acesta a atacat dur Europa și a cerut ca Statele Unite să obțină Groenlanda, amplificând temerile privind viitorul relației transatlantice.
Macron pregătește un discurs-cheie despre politica nucleară a Franței
Președintele Franței, Emmanuel Macron, liderul singurului stat membru UE dotat cu arme nucleare, urmează să susțină în următoarele săptămâni un discurs major privind politica nucleară a Parisului. Acesta ar putea clarifica cât de departe este dispusă Franța să meargă pentru a contribui la securitatea Europei.
„Discutăm cum să protejăm Europa prin descurajare nucleară, cu sau fără Statele Unite”, a declarat unul dintre oficialii europeni implicați în negocieri. Un alt oficial a caracterizat dialogul drept „intens și productiv”.
O criză de încredere în angajamentul Washingtonului
Impulsul dat de unii dintre cei mai apropiați aliați ai Americii pentru a construi o strategie de securitate mai independentă reflectă nivelul ridicat de îngrijorare față de poziția tot mai ostilă a lui Trump și față de amenințarea crescândă din partea Rusiei.
Emma Belcher, expert în controlul armamentului și președintă a organizației Ploughshares, vorbește despre o veritabilă „criză de încredere” în Europa. „Descurajarea extinsă a funcționat doar pentru că aliații au crezut că SUA își vor respecta promisiunea. Acest sistem funcționează atât timp cât angajamentul american este perceput ca fiind real”, a explicat ea.
Scenarii analizate: De la modernizare la opțiuni radicale
Printre opțiunile aflate pe masa discuțiilor se numără modernizarea arsenalului nuclear francez, relocarea bombardierelor franceze capabile să transporte arme nucleare în afara Franței și întărirea forțelor convenționale europene pe flancul estic al NATO.
O variantă sensibilă este dotarea statelor europene fără programe nucleare cu infrastructura tehnologică necesară pentru a putea dezvolta rapid astfel de arme, dacă situația o va impune. Deși deținerea tehnologiei nu ar încălca Tratatul de Neproliferare Nucleară, producerea de uraniu puternic îmbogățit ar reprezenta o încălcare clară a acestuia.
În prezent, Statele Unite dețin aproximativ 3.700 de focoase nucleare, Franța circa 290, iar Regatul Unit aproximativ 225, majoritatea destinate flotelor de submarine.
Diviziuni și scepticism în interiorul Europei
Nu toți actorii sunt convinși de viabilitatea unei descurajări nucleare exclusiv europene. Un fost oficial american de rang înalt a catalogat ideea drept „ridicolă”, susținând că arsenalele Franței și Marii Britanii sunt insuficiente după decenii de subfinanțare.
Există și temeri politice: unii oficiali europeni se întreabă dacă angajamentele lui Macron vor rămâne valabile după alegerile prezidențiale din Franța din 2027 deoarece Marine Le Pen a declarat deja că arsenalul nuclear francez ar trebui folosit exclusiv pentru apărarea Franței.
În schimb, lideri precum premierul Poloniei, Donald Tusk, și cancelarul german Friedrich Merz s-au declarat deschiși ideii unei umbrele nucleare franceze pentru Europa. Alte state, precum Țările de Jos și Finlanda, insistă însă că NATO rămâne fundamentul securității europene, chiar într-o nouă eră de competiție geopolitică.
