Inițiativa președintelui american Donald Trump de a crea o nouă arhitectură globală pentru gestionarea conflictelor începe să genereze primele rupturi serioase. Canada a devenit prima țară căreia i-a fost retrasă oficial invitația de a se alătura „Consiliului Păcii”, o structură controversată promovată de Casa Albă drept alternativă la mecanismele existente ale ONU.
Decizia a fost anunțată public de Trump printr-o postare pe platforma Truth Social, adresată direct prim-ministrului canadian Mark Carney, potrivit BBC.
Refuzul taxei de membru, declanșatorul conflictului
Deși Ottawa indicase că este dispusă să participe la Consiliul Păcii, guvernul canadian a transmis că nu va achita taxa de un miliard de dolari cerută de Donald Trump statelor membre permanente pentru finanțarea noii organizații.
„Vă rugăm să permiteți ca această scrisoare să servească drept simbol al faptului că Consiliul Păcii își retrage invitația adresată dumneavoastră”, a scris Trump, sugerând că poziția Canadei este incompatibilă cu regulile stabilite de Washington.
O structură globală cu puteri extinse pentru Trump
„Consiliul Păcii” este prezentat de administrația americană ca un nou for internațional destinat soluționării crizelor și conflictelor armate. Carta propusă îi conferă însă președintelui SUA atribuții decizionale largi și prevede ca Donald Trump să ocupe funcția de președinte pe viață.
Inițial, proiectul a fost asociat cu eforturile de a media conflictul dintre Israel și Hamas în Gaza. Cu toate acestea, documentul fondator nu menționează teritoriile palestiniene și este interpretat de critici drept o tentativă de a substitui rolul Organizației Națiunilor Unite.
Sprijin limitat și opoziție din partea marilor puteri
Casa Albă susține că aproximativ 60 de state au fost invitate să adere la Consiliul Păcii, iar circa 35 au acceptat până în prezent. Printre acestea se numără Argentina, Belarus, Maroc, Vietnam, Pakistan, Ungaria, Turcia, Egipt și Arabia Saudită.
În schimb, niciunul dintre ceilalți membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU – China, Franța, Rusia și Marea Britanie – nu și-a confirmat participarea. Marea Britanie și-a exprimat rezervele față de includerea președintelui rus Vladimir Putin, în timp ce Franța a declarat că actuala formulă a cartelei este „incompatibilă” cu angajamentele sale internaționale.
Discursul de la Davos și deteriorarea relațiilor bilaterale
Retragerea invitației Canadei a avut loc la scurt timp după discursul susținut de Mark Carney la Forumul Economic Mondial de la Davos. Premierul canadian a avertizat asupra unei posibile „rupturi” în ordinea globală condusă de SUA și a cerut statelor considerate „puteri de mijloc” să coopereze împotriva coerciției economice exercitate de actorii mai mari.
Deși Donald Trump nu a fost menționat explicit, mesajul a fost interpretat la Washington drept o critică directă, contribuind la escaladarea tensiunilor dintre SUA și Canada.
