Europa se confruntă cu o formă de agresiune tot mai greu de delimitat, situată între spionaj clasic și război deschis. Autoritățile din Lituania acuză direct serviciul de informații al armatei ruse, GRU, că a orchestrat o tentativă de incendiere a unei fabrici strategice care furniza echipamente militare Ucrainei. Cazul nu este izolat, avertizează anchetatorii, ci face parte dintr-un model extins de sabotaj rusesc desfășurat pe teritoriul mai multor state europene.
Tentativă de incendiere a unei fabrici care sprijinea Ucraina
Potrivit oficialilor de la Vilnius, atacul a avut loc în 2024 și a vizat o fabrică din Lituania care producea scanere de unde radio utilizate de armata ucraineană. Șase persoane – cetățeni ai Spaniei, Columbiei, Cubei, Rusiei și Belarusului – au fost puse sub acuzare pentru implicarea în acest caz.
Anchetatorii susțin că gruparea nu s-a limitat la acest incident, ci a încercat să organizeze acțiuni similare și în Polonia, România și Republica Cehă. Informațiile au fost confirmate de poliția și procurorii lituanieni și relatate de presa britanică.
Ordinele, date din Rusia. Legături directe cu GRU
Adjunctul șefului poliției criminale din Lituania, Saulius Briginas, a declarat că atacurile au fost coordonate din afara țării. „Infracțiunile au fost coordonate, iar ordinele au fost date executorilor de un grup de persoane care se află în Rusia și care au legături cu GRU”, a afirmat oficialul lituanian.
Autoritățile vorbesc despre o structură flexibilă, în care executanții sunt înlocuibili, iar expunerea directă a statului rus este redusă la minimum – o tactică clasică a războiului hibrid.
„Agenți de unică folosință”, recrutați online
Un raport publicat de Royal United Services Institute (RUSI) arată că serviciile rusești folosesc tot mai des aplicații de mesagerie, precum Telegram, dar și platforme de jocuri online pentru a recruta persoane dispuse să comită acte de sabotaj.
Țintele predilecte sunt adolescenții, migranții și persoanele în vârstă cu experiență militară sovietică. Motivația principală este financiară, plățile – de la sute la mii de euro – fiind promise în criptomonede, fapt ce îngreunează urmărirea surselor de finanțare.
„Metodele utilizate au evoluat de la agenți instruiți, specifici Războiului Rece, la misiuni la distanță, independente, externalizate către persoane recrutate online”, se arată în raportul RUSI.
Creștere alarmantă a actelor de sabotaj în Europa
Deși Kremlinul a negat constant acuzațiile occidentale, datele citate de Sky News indică o escaladare clară: 34 de acte de incendiere și sabotaj grav legate de Rusia în Europa în 2024, comparativ cu 12 în 2023 și doar două în 2022.
Autorii raportului avertizează că această activitate „sub pragul războiului convențional” a devenit o amenințare sistematică, orientată geografic, menită să testeze limitele de reacție ale NATO.
Testarea „liniilor roșii” ale NATO
RUSI subliniază că incidentele aparent minore trebuie privite ca parte a unei strategii coerente. „În ansamblu, ele sugerează apariția unei campanii menite să crească costurile sprijinului acordat Ucrainei, să testeze liniile roșii ale statelor NATO și să erodeze încrederea publicului în securitatea occidentală”, arată raportul.
Sabotajele suspectate includ de la operațiuni complexe, precum avarierea cablurilor submarine, până la incendieri, vandalism și misiuni de recunoaștere împotriva unor obiective militare și civile.
Risc de manipulare a percepției publice
După expulzarea masivă a ofițerilor de informații ruși din Europa, Moscova ar fi început să se bazeze tot mai mult pe intermediari locali, inclusiv cetățeni ucraineni. Raportul avertizează că tratarea acestor cazuri drept fapte izolate poate alimenta sentimente anti-ucrainene și poate submina sprijinul public pentru Kiev.
În unele situații, recruții nu ar fi fost conștienți de adevărata natură a misiunilor primite. Pentru autoritățile europene, concluzia este clară: sabotajul rusesc nu mai este o excepție, ci un instrument constant al confruntării geopolitice contemporane.
