Uniunea Europeană se pregătește să redeschidă una dintre cele mai sensibile dezbateri strategice ale sale: regulile extinderii. La Bruxelles se discută un plan preliminar care ar putea permite aderarea accelerată a Ucrainei la UE, printr-un sistem pe două niveluri, conceput special pentru contextul războiului declanșat de Rusia și pentru un posibil acord de pace, potrivit Financial Times.
Propunerea, aflată în lucru la nivelul Comisiei Europene, vizează abandonarea mecanismului de aderare stabilit în anii ’90 și introducerea unei formule mai flexibile, dar extrem de controversate, care deja provoacă îngrijorare în rândul statelor membre.
Un plan preliminar care tulbură capitalele europene
Potrivit a șapte oficiali europeni implicați în discuții, ideea unei „extinderi simplificate” a stârnit reacții negative în mai multe capitale UE. Diplomații avertizează că o astfel de reformă ar putea avea consecințe majore asupra coeziunii Uniunii și asupra principiului aderării bazate pe merit.
Modelul analizat ar permite Ucrainei să devină membru al UE mai rapid, însă fără a beneficia inițial de toate drepturile politice ale unui stat membru cu drepturi depline.
Aderarea Ucrainei, miză strategică în negocierile de pace
Pentru Kiev, aderarea la Uniunea Europeană reprezintă un obiectiv central al viitorului său postbelic și o confirmare clară a orientării sale pro-occidentale. Ucraina a obținut statutul de țară candidată la scurt timp după invazia rusă din februarie 2022, iar integrarea europeană este percepută ca o garanție de securitate pe termen lung.
O referire la aderarea Ucrainei la UE în 2027 apare inclusiv în proiectele unui plan de pace în 20 de puncte coordonat de Statele Unite, deși oficialii europeni estimează că ar fi necesar până la un deceniu pentru îndeplinirea criteriilor clasice de aderare.
Surse europene susțin că președintele Volodimir Zelenski ar putea accepta compromisuri dificile într-un eventual acord de pace, inclusiv concesii teritoriale, doar dacă ar putea prezenta aderarea la UE drept un câștig major pentru societatea ucraineană.
Ce presupune sistemul de aderare pe două niveluri
Conform propunerilor aflate în discuție, Ucraina ar urma să fie primită în Uniune cu atribuții limitate. Inițial, Kievul nu ar avea drepturi de vot depline în cadrul Consiliului European sau al reuniunilor ministeriale.
În schimb, Ucraina ar beneficia gradual de acces la anumite segmente ale pieței unice, la subvențiile agricole și la fondurile de dezvoltare ale UE, pe măsură ce ar îndeplini obiective stabilite după aderare.
Această abordare ar marca o ruptură semnificativă față de regulile adoptate în 1993, care impun implementarea completă a legislației europene înainte de aderarea efectivă.
Susținere la Bruxelles, temeri în rândul diplomaților
Un diplomat senior al UE a justificat schimbarea de paradigmă prin contextul geopolitic excepțional. „Vremurile extraordinare necesită măsuri extraordinare. Normele au fost redactate acum peste 30 de ani și trebuie adaptate realităților actuale”, a declarat acesta.
Cu toate acestea, opoziția față de modelul propus este semnificativă. Unii diplomați avertizează că un sistem pe două niveluri ar putea diminua valoarea calității de membru și ar crea frustrări profunde în rândul altor state candidate.
„Este o capcană pusă de Putin și Trump și noi intrăm în ea”, a declarat un diplomat european, invocând riscuri serioase pentru unitatea Uniunii.
Ungaria, principalul obstacol în calea aderării Ucrainei
În prezent, procesul clasic de aderare al Ucrainei este blocat de Ungaria, care a refuzat să aprobe deschiderea și închiderea capitolelor de negociere. Oficialii europeni și ucraineni speră că un eventual acord de pace susținut de SUA ar putea forța Budapesta să renunțe la opoziție.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a legat explicit aderarea Ucrainei de negocierile de pace, afirmând că integrarea europeană reprezintă atât o garanție de securitate, cât și un motor al dezvoltării economice.
Riscuri pentru alți candidați și pentru viitorul UE
Criticii avertizează că modificarea regulilor ar putea afecta direct alte state candidate. Muntenegru și Albania, cele mai avansate în procesul de aderare, ar putea percepe noul sistem drept o recompensă inferioară.
De asemenea, s-ar ridica întrebări legate de tratamentul unor state precum Bosnia și Herțegovina sau Turcia, dar și de relația UE cu țări din afara procesului de aderare, precum Norvegia sau Regatul Unit.
„Ridici întrebări enorme și dificile cu o astfel de reformă”, a declarat un diplomat senior al UE. „Există prea multe consecințe neprevăzute.”
