Cancelarul german Friedrich Merz a declarat, potrivit Brussels Signal, că decizia de a renunța la energia nucleară a transformat tranziția energetică a țării într-una dintre cele mai scumpe din lume. În opinia sa, abandonarea reactoarelor nucleare a generat atât costuri economice ridicate, cât și dificultăți logistice majore în asigurarea unui mix energetic stabil.
Merz a subliniat că Germania se confruntă, în prezent, cu un deficit real de capacități de producție a energiei electrice, în contextul în care sursele regenerabile nu pot acoperi constant cererea.
Decizia istorică și accelerarea după Fukushima
Renunțarea Germaniei la energia nucleară a fost decisă progresiv începând cu anii 2000, dar a fost accelerată semnificativ după accidentul nuclear de la Fukushima, din 2011. Guvernul condus atunci de Angela Merkel a hotărât închiderea treptată a centralelor atomice, ca parte a politicii de tranziție energetică.
Ultimele trei centrale nucleare – Emsland, Isar II și Neckarwestheim II – au fost închise în aprilie 2023, marcând finalul a aproape șase decenii de producție nucleară în Germania.
Costurile tranziției energetice și lipsa capacităților de producție
Cancelarul a afirmat că politica Energiewende a creat „costuri și complicații fără precedent”, Germania ajungând într-o situație în care nu mai dispune de suficiente surse stabile de energie.
„A fost o greșeală strategică gravă să renunțăm la energia nucleară… pur și simplu nu avem suficientă capacitate de producție”, a declarat Friedrich Merz.
Acesta a criticat modul în care tranziția către surse regenerabile a fost gestionată, susținând că este greu de găsit un alt stat care să fi făcut acest proces „atât de dificil și atât de scump”.
Subvențiile la energie, o soluție nesustenabilă
Potrivit cancelarului, menținerea unor prețuri acceptabile la energie ar necesita subvenții permanente din bugetul federal. O astfel de abordare este însă, în opinia sa, imposibil de susținut pe termen lung.
„Pentru a avea din nou prețuri de piață acceptabile, ar trebui să subvenționăm permanent energia. Nu putem face acest lucru pe termen lung”, a avertizat Merz.
Repercusiuni politice și scenarii pentru viitor
Declarațiile cancelarului au reaprins dezbaterea politică și publică privind viitorul mixului energetic al Germaniei. Tot mai multe voci discută despre necesitatea reconsiderării rolului energiei nucleare, inclusiv prin investiții în tehnologii moderne sau reactoare modulare de mici dimensiuni.
Totuși, experții subliniază că repornirea centralelor nucleare deja dezafectate este, în prezent, nefezabilă pe termen scurt, atât din motive tehnice, cât și legislative.
Contextul mai larg al politicii energetice germane
Renunțarea la energia nucleară a fost un pilon central al politicii de mediu a Germaniei, alături de reducerea emisiilor și promovarea surselor regenerabile. Cu toate acestea, creșterea costurilor, problemele de stabilitate ale rețelei și dependența de importuri energetice continuă să alimenteze criticile.
