Escaladarea retoricii președintelui american Donald Trump privind o posibilă preluare a Groenlandei a determinat oficiali și diplomați europeni să analizeze, în mod discret, scenarii de ultimă instanță pentru a proteja suveranitatea teritorială a unui stat aliat. Potrivit unor surse diplomatice citate de POLITICO, printre opțiunile luate în calcul se numără inclusiv limitarea cooperării militare cu Statele Unite.
Deși un conflict militar direct între SUA și un stat european este considerat extrem de improbabil, refuzul administrației Trump de a face compromisuri asupra statutului Groenlandei — teritoriu autonom al Danemarcei și parte a NATO — a generat îngrijorări serioase în mai multe capitale europene.
Bazele militare americane din Europa, principalul instrument de presiune
Unul dintre principalele puncte de pârghie discutate neoficial îl reprezintă rețeaua extinsă de baze militare americane din Europa, folosită de Washington pentru operațiuni strategice în Africa și Orientul Mijlociu. Diplomații europeni se întreabă dacă Statele Unite ar trebui să mai beneficieze de acces la aceste facilități, precum și de sprijin naval, aerian sau de informații, în cazul unei tentative de preluare prin forță a unui teritoriu aparținând unui stat aliat.
Cinci oficiali europeni au confirmat că aceste discuții sensibile au loc în mai multe capitale, dar sunt menținute în afara cadrului formal al Uniunii Europene și NATO, tocmai din cauza potențialului lor exploziv.
Riscuri majore pentru relația transatlantică
Europa nu dispune doar de instrumente militare, ci și de pârghii economice semnificative. UE este un partener comercial major al SUA și unul dintre cei mai mari cumpărători de armament american. În 2024, guvernele europene au aprobat contracte guvern-la-guvern pentru achiziții de armament american în valoare de 76 de miliarde de dolari, reprezentând peste jumătate din totalul global.
Cu toate acestea, opiniile în rândul oficialilor europeni sunt împărțite. Unii avertizează că o astfel de confruntare ar putea provoca o ruptură profundă în relația transatlantică, în timp ce alții susțin că alianța este deja grav afectată sub conducerea lui Donald Trump.
Avertismentul Franței și eșecul negocierilor de la Washington
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat un avertisment voalat în această săptămână, subliniind că orice atingere adusă suveranității unui stat european ar avea consecințe „fără precedent”. Macron a precizat că Franța urmărește situația „cu maximă atenție” și va acționa „în deplină solidaritate cu Danemarca”.
În paralel, miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei au purtat discuții la Washington cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. Negocierile nu au dus însă la un compromis, ministrul danez Lars Løkke Rasmussen recunoscând existența unui „dezacord fundamental”.
Opțiuni extreme analizate în Europa și temerile din NATO
Potrivit diplomaților europeni, printre măsurile analizate se află tactici de amânare, lobby intens pe lângă republicanii americani, vizite simbolice ale trupelor aliate în Groenlanda, campanii de informare în SUA și chiar limitarea sprijinului pentru operațiunile militare americane în Europa.
În interiorul NATO, ideea sancționării Statelor Unite este considerată extrem de riscantă. Un diplomat al Alianței a avertizat că folosirea bazelor militare drept monedă de schimb ar produce „daune reciproce”, afectând securitatea Europei și capacitatea operațională a SUA.
Miza strategică: Ucraina și viitorul securității europene
În prezent, SUA dețin 31 de baze permanente și alte 19 facilități militare în Europa, cu aproximativ 67.500 de militari activi, concentrați în special în Germania, Italia și Marea Britanie. Baza Ramstein din Germania este esențială pentru operațiunile americane din Orientul Mijlociu și Africa. Fostul comandant al forțelor americane din Europa, Ben Hodges, a avertizat că pierderea acestor baze ar avea efecte „dezastruoase” pentru Statele Unite.
Totuși, mulți oficiali europeni rămân reticenți față de escaladare, considerând sprijinul american crucial pentru garantarea securității Ucrainei, mai ales în contextul unui posibil acord de pace cu Rusia. Unii diplomați avertizează că disputa privind Groenlanda riscă să distragă atenția de la prioritatea strategică majoră a Europei: contracararea agresiunii ruse.
„Relația transatlantică se schimbă. Nu se va mai întoarce la ce a fost”, a concluzionat un oficial european, sintetizând tensiunile profunde generate de criza Groenlandei.
