Decizia Curții Constituționale privind proiectul Guvernului Bolojan de reformă a pensiilor magistraților a fost amânată vineri, pe fondul tensiunilor interne din instituție și al unui proces care vizează suspendarea unuia dintre judecători. Judecătorii CCR au stabilit un nou termen pentru luarea unei decizii: 11 februarie 2026.
Boicot la CCR și nemulțumiri legate de programarea ședințelor
Ultimele două ședințe ale Curții Constituționale au fost boicotate de cei patru judecători propuși de PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Aceștia au reclamat faptul că au fost convocați la ședințe în zile nelucrătoare și că termenele au fost stabilite prea rapid.
În paralel, s-a cerut realizarea unui studiu de impact asupra proiectului de reformă a pensiilor magistraților. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a respins însă solicitarea, afirmând că un astfel de document nu este relevant în cadrul controlului de constituționalitate.
Expertiza Înaltei Curți: Pensia de serviciu ar scădea sub cea contributivă
Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a anunțat că a realizat o expertiză contabilă care arată că, în urma aplicării proiectului Guvernului, pensia de serviciu a magistraților ar deveni mai mică decât pensia calculată pe baza contributivității.
Judecătorii CCR au apreciat că acest material necesită o evaluare detaliată înainte de pronunțarea unei decizii definitive.
Decizie așteptată și la Curtea de Apel București
Tot vineri, judecătoarea Olimpiea Crețeanu, de la Curtea de Apel București, urmează să se pronunțe asupra cererilor depuse de avocata Silvia Uscov. Acestea vizează suspendarea deciziilor prin care au fost numiți la CCR Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș.
În cazul lui Mihai Busuioc, situația este considerată clară, existând o decizie a Curții Constituționale din 1 iulie 2025 care a stabilit că numirea sa este constituțională, iar hotărârile CCR nu pot fi anulate de instanțele de judecată.
Contestația privind numirea lui Dacian Cosmin Dragoș
Mai complicată este situația lui Dacian Cosmin Dragoș, numit judecător CCR de președintele Nicușor Dan. Avocata Silvia Uscov susține că acesta nu îndeplinește condiția constituțională privind vechimea de minimum 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Potrivit acesteia, Dragoș ar fi activat la Facultatea de Drept doar aproximativ trei ani și patru luni, restul carierei sale universitare desfășurându-se la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității Babeș-Bolyai, care nu ar reprezenta învățământ juridic superior în sens constituțional.
Reprezentantul Administrației Prezidențiale a cerut respingerea contestației, invocând depunerea tardivă a acesteia. Decretul de numire a fost publicat în Monitorul Oficial pe 8 iulie 2025, iar termenul legal pentru contestare ar fi fost depășit, plângerea fiind depusă abia pe 30 decembrie 2025.
De asemenea, s-a arătat că reclamanta avea la dispoziție 30 de zile pentru a solicita suspendarea decretului, termen calculat din momentul în care a aflat de numire, fapt susținut de un mesaj public publicat pe o rețea de socializare la 16 iulie 2025.
Majoritate fragilă și risc de blocaj instituțional
Pe de altă parte, Administrația Prezidențială susține că Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline juridice și a desfășurat activități conexe, inclusiv ca expert al statului român într-un litigiu internațional.
Dacian Cosmin Dragoș face parte din grupul de judecători care susțin proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, majoritate care este însă extrem de fragilă, de 5 la 4. În cazul în care instanța va dispune suspendarea sa, decizia va fi executorie, chiar dacă nu definitivă, ceea ce ar putea duce la blocarea completă a dezbaterilor de la CCR privind reforma pensiilor magistraților.
