Odată cu preluarea președinției Consiliului UE, autoritățile cipriote vor conduce discuțiile finale privind noul regulament european de returnare a migranților aflați ilegal pe teritoriul Uniunii, scrie POLITICO.
De la presiune migratorie la politică de stat
Cu o populație de aproximativ 1,2 milioane de locuitori, Cipru a înregistrat ani la rând cel mai mare număr de cereri de azil pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Apropierea de Siria, Liban și alte state din regiune a amplificat presiunea migratorie, culminând cu un aflux record de solicitanți de azil în 2022.
În urma acestei crize, migrația a devenit una dintre cele mai sensibile teme politice interne, marcate inclusiv de proteste și incidente violente îndreptate împotriva migranților.
Politica de returnare, pilon central al strategiei cipriote
În 2024, guvernul de la Nicosia a adoptat o nouă politică de migrație, având ca element central returnarea migranților aflați ilegal pe insulă. Potrivit datelor europene, Cipru a ajuns să înregistreze cel mai mare număr de returnări pe cap de locuitor din UE.
Autoritățile susțin că, în prezent, plecările sunt de cinci ori mai mari decât sosirile. În 2024 au fost realizate peste 10.000 de returnări și aproximativ 1.000 de relocări, iar pentru 2025 este anticipată o creștere suplimentară.
Negocieri decisive pentru noua lege europeană a returnărilor
În timpul președinției cipriote, Nicosia va coordona negocierile dintre statele membre, Parlamentul European și Comisia Europeană privind regulamentul UE de returnare a migranților. Noile măsuri ar permite:
- îndepărtarea mai rapidă a solicitanților de azil respinși
- înființarea unor centre de procesare a cererilor în afara UE
- crearea unor hub-uri de returnare în state terțe
Discuțiile sunt așteptate să înceapă în jurul lunii martie, iar Cipru își propune finalizarea acordului înainte de încheierea mandatului său, în luna iunie.
Linie dură la nivel european
Noua politică de returnare face parte din Pactul pentru Migrație și Azil, adoptat anul trecut și care va intra în vigoare la jumătatea anului 2026. Aceasta reflectă o schimbare de abordare la nivel european, pe fondul presiunii electorale și al ascensiunii partidelor de extremă dreapta.
La începutul acestei luni, Uniunea Europeană a decis și reducerea preferințelor comerciale pentru statele care refuză să coopereze în preluarea migranților returnați.
Măsuri controversate și critici internaționale
Politica Ciprului nu a fost lipsită de controverse. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat anterior autoritățile cipriote pentru returnări forțate ale migranților sirieni către Liban, iar organizațiile pentru drepturile omului acuză încălcări ale dreptului internațional.
Criticii susțin că solicitanții de azil sunt supuși unei presiuni indirecte pentru a părăsi țara, prin restricții pe piața muncii și condiții sociale precare, care favorizează munca la negru și, ulterior, deportările.
„Cipru nu mai este o destinație atractivă”
Președintele Nikos Christodoulides a declarat că statul insular și-a schimbat radical abordarea în materie de imigrație. Potrivit acestuia, Cipru nu mai reprezintă o destinație atractivă pentru migranții ilegali, iar accentul trebuie pus pe cooperarea cu statele de origine și pe abordarea cauzelor profunde ale migrației.
Autoritățile cipriote susțin că hub-urile de returnare și procesarea cererilor în afara UE sunt soluții „inovatoare” care pot transforma gestionarea migrației dintr-o problemă cronică într-un proces controlabil.
