Inițiativa președintelui Nicușor Dan de a convoca un referendum în rândul magistraților privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a declanșat o reacție în lanț fără precedent în spațiul public. De la critici politice dure până la poziții tranșante ale magistraților și opinii divergente din mediul academic, demersul prezidențial reaprinde dezbaterea despre limitele constituționale ale reformei justiției în România.
Ludovic Orban: „Referendumul este inutil și poate deveni contraproductiv”
Fostul consilier prezidențial Ludovic Orban îl atacă dur pe șeful statului, susținând că referendumul anunțat nu are bază constituțională și nu poate produce efecte juridice reale. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Orban afirmă că președintele României nu are autoritatea legală de a determina magistrații să participe la o astfel de consultare.
Potrivit acestuia, chiar și în scenariul în care peste jumătate dintre magistrați ar vota, rezultatul nu ar genera consecințe concrete. Orban avertizează că, dacă majoritatea ar valida actualul CSM, acest lucru ar legitima status quo-ul din justiție și ar bloca orice tentativă de reformă, deși „este evident pentru orice cetățean că sistemul de justiție este grav bolnav”.
Fără pârghii legale, indiferent de rezultat
Ludovic Orban subliniază că, inclusiv în ipoteza unui vot negativ la adresa CSM, președintele nu are nicio pârghie legală pentru revocarea membrilor Consiliului. El își exprimă scepticismul că ar putea fi inițiate procedurile de revocare prevăzute de lege și avertizează asupra unor posibile consecințe negative.
În opinia sa, CSM și Inspecția Judiciară ar putea reacționa prin întărirea controlului asupra magistraților, existând riscul sancționării celor care ar vota împotriva actualei conduceri. Orban precizează că susține o reformă profundă a justiției, dar consideră că aceasta trebuie realizată prin voință socială clar exprimată și prin modificări legislative, nu prin consultări fără efect juridic.
Opinia contrară: Președintele poate convoca referendumuri
Profesorul universitar Valerius M. Ciucă, expert în drept și fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene de la Luxemburg, contrazice pozițiile exprimate de CSM și de criticii referendumului. Acesta afirmă că președintele României are dreptul constituțional de a organiza referendumuri pe orice temă de interes public, inclusiv în sfera puterii judecătorești.
Ciucă susține că puterea judecătorească, având un caracter dual – profesional și electiv – trebuie să răspundă pentru abuzuri și disfuncționalități de sistem, subliniind existența unui număr mare de plângeri care, în opinia sa, indică probleme structurale grave.
Reacția CSM: „Referendumul nu este prevăzut de lege”
Consiliul Superior al Magistraturii a respins ferm inițiativa prezidențială. Secția pentru procurori a CSM a transmis că legislația în vigoare prevede proceduri clare de demitere a membrilor Consiliului, iar referendumul nu se numără printre acestea.
Reprezentanții procurorilor au subliniat că rolul constituțional al CSM este acela de garant al independenței justiției și au atras atenția că pretinsele încălcări ale legii nu pot fi remediate prin alte încălcări ale legii. Aceștia au invocat, reamintind, și numeroasele modificări succesive ale legilor justiției, care au generat instabilitate în activitatea instanțelor și parchetelor.
Secția pentru judecători: „Nu vom tolera ingerințe”
La rândul său, Secția pentru judecători a CSM a reacționat, arătând că referendumul propus nu este prevăzut de dispozițiile legale aplicabile niciunei profesii și că nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea autorității judecătorești.
Ce spune președintele Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a anunțat că intenționează să organizeze referendumul în luna ianuarie, cu o singură întrebare adresată magistraților: dacă CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar.
Șeful statului susține că sesizările primite indică existența unui grup de influență care ar controla promovările și deciziile importante din sistem, inclusiv la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe criterii de obediență și nu de profesionalism.
