Extinderea rapidă a capacităților nucleare ale Chinei ridică noi semne de întrebare privind echilibrul strategic global. Potrivit unui proiect de raport al Pentagonului, consultat de Reuters, Beijingul ar fi încărcat probabil peste 100 de rachete balistice intercontinentale în cele trei câmpuri de silozuri pe care le deține și nu dă semne că ar fi dispus să participe la negocieri privind controlul armamentului nuclear.
Silozuri noi și rachete DF-31 în apropierea graniței cu Mongolia
Raportul menționează că Beijingul ar fi amplasat rachete balistice intercontinentale DF-31, cu combustibil solid, în silozuri situate în apropierea frontierei cu Mongolia. Deși Pentagonul raportase anterior existența acestor silozuri, documentul actual indică pentru prima dată un număr estimat de rachete deja încărcate. Oficialii americani nu au precizat posibilele ținte ale acestor sisteme, iar Pentagonul a refuzat să comenteze informațiile.
Ritm accelerat de modernizare a arsenalului nuclear
Potrivit Bulletin of the Atomic Scientists, o organizație non-profit cu sediul la Chicago, China își extinde și modernizează arsenalul nuclear într-un ritm mai rapid decât orice altă putere nucleară. Această tendință este confirmată și de evaluările Pentagonului, care avertizează asupra ambițiilor militare crescânde ale Beijingului, în ciuda faptului că nivelul actual al arsenalului rămâne inferior celui al Statelor Unite sau al Rusiei.
Beijingul respinge acuzațiile și invocă strategia defensivă
Autoritățile chineze au respins concluziile raportului, descriind evaluările privind consolidarea militară drept încercări de „denigrare și defăimare a Chinei” și de „inducere în eroare deliberată a comunității internaționale”. Ambasada Chinei la Washington D.C. a transmis că Beijingul menține o strategie nucleară defensivă, păstrează forțele nucleare „la nivelul minim necesar pentru securitatea națională” și respectă moratoriul asupra testelor nucleare.
Fără deschidere pentru controlul armamentului
Raportul Pentagonului subliniază lipsa de interes a Chinei pentru negocieri privind controlul armamentului. „În continuare, nu observăm nicio dorință din partea Beijingului de a lua astfel de măsuri sau de a purta discuții mai ample privind controlul armamentului”, se arată în document. Această poziție contrastează cu declarațiile recente ale președintelui SUA, Donald Trump, care a afirmat că ar putea colabora cu China și Rusia la un plan de denuclearizare.
De la 600 de ogive la peste 1.000 până în 2030
Conform raportului, China deținea în 2024 aproximativ 600 de ogive nucleare, un nivel considerat încă scăzut, reflectând o rată de producție mai lentă decât în anii anteriori. Totuși, documentul avertizează că expansiunea nucleară continuă, iar Beijingul ar putea ajunge la peste 1.000 de ogive până în 2030, ceea ce ar modifica semnificativ balanța strategică globală.
Raport în curs de finalizare
Proiectul de raport nu indică ținte potențiale pentru rachetele nou amplasate și precizează că forma finală a documentului ar putea suferi modificări înainte de a fi transmis legislatorilor americani. Chiar și așa, concluziile sale conturează o imagine clară a intensificării competiției nucleare și a dificultăților tot mai mari în relansarea dialogului privind controlul armamentului.
