Uniunea Europeană accelerează schimbarea de paradigmă în politica de azil, într-un context marcat de presiuni politice interne și de ascensiunea discursului securitar. Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord asupra primei liste oficiale a țărilor de origine sigure, un instrument care va permite respingerea rapidă a cererilor de azil considerate nefondate.
Noile reguli fac parte din Pactul privind Migrația și Azilul și vor intra în vigoare în iunie 2026, consolidând una dintre cele mai restrictive reforme europene din ultimii ani.
Ce este lista țărilor de origine sigure
Lista adoptată de co-legislatorii europeni include Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Kosovo, Maroc și Tunisia, alături de statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Aceste țări sunt considerate, la nivel european, suficient de stabile pentru a presupune că cetățenii lor nu se confruntă, în general, cu persecuții.
În practică, acest lucru înseamnă că cererile de azil depuse de persoane provenite din aceste state vor fi tratate ca fiind, din start, neeligibile. Procedurile vor fi accelerate, iar solicitantul va avea obligația de a demonstra, individual, existența unui risc real în țara de origine.
Statele membre vor avea, în plus, libertatea de a extinde această listă la nivel național.
Rolul limitat al justiției europene
Singura instituție care poate bloca deciziile statelor membre rămâne Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care poate declara ilegale măsurile adoptate de guvernele naționale. În acest context, avertismentele venite din partea unor eurodeputați nu au schimbat cursul negocierilor.
Eurodeputata Cecilia Strada (S&D) a criticat dur acordul, subliniind contradicția dintre rezoluțiile europene care condamnă încălcări ale drepturilor omului și includerea unor state precum Tunisia pe lista țărilor sigure. Cu toate acestea poziția sa nu a fost însă împărtășită de majoritatea politică, relatează EuNews.
Mesajul liderilor europeni: Mai puține cereri de azil
Pentru susținătorii noilor reguli, obiectivul este reducerea drastică a cererilor de azil. Ministrul danez al imigrației, Rasmus Stoklund, a declarat că zeci de mii de persoane ajung anual în Europa, deși provin din țări unde „nu există, în general, risc de persecuție”.
Există totuși excepții limitate. Țările aflate în conflict armat nu pot fi considerate sigure, ceea ce menține accesul refugiaților ucraineni. De asemenea, Comisia Europeană va putea revizui lista în funcție de evoluțiile internaționale.
Reguli mai dure pentru „țările terțe sigure”
Acordul prevede și înăsprirea regulilor privind așa-numitele țări terțe sigure. Nu va exista o listă comună la nivelul UE, însă fiecare stat membru va putea desemna țări din afara Uniunii ca fiind sigure.
Cererile de azil vor fi analizate individual, dar accesul în UE poate fi refuzat dacă solicitantul a tranzitat o țară terță sigură, are legături familiale acolo sau dacă există un acord bilateral pentru preluarea solicitanților de azil. Aceste prevederi facilitează inițiative precum centrele pentru migranți operate de Italia în Albania.
Migrația, prioritate politică la nivel înalt
Tema migrației a dominat și agenda Consiliului European. Președinta Consiliului, Giorgia Meloni, a organizat un mic dejun de lucru alături de premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, la care au participat 15 lideri europeni.
Potrivit Palatului Chigi, discuțiile au vizat promovarea unor „soluții inovatoare” pentru gestionarea migrației, susținute printr-o scrisoare semnată de miniștrii de externe și de interne din 19 state membre. Abordarea este împărtășită și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a vorbit despre necesitatea unor noi forme de cooperare în domeniul migrației.
O Uniune mai închisă
Adoptarea listei țărilor de origine sigure marchează o etapă decisivă în transformarea politicii europene de azil. Sub eticheta „inovației”, Uniunea Europeană ridică noi bariere administrative și juridice, într-un efort clar de descurajare a fluxurilor migratorii către spațiul comunitar.
