Statele membre ale Uniunii Europene au decis miercuri modificarea procedurii prin care activele rusești înghețate pot fi imobilizate pe termen nedeterminat, trecând de la votul în unanimitate la majoritatea calificată. Această schimbare deschide calea pentru utilizarea fondurilor rusești în sprijinul Ucrainei, fără a mai depinde de opoziția Belgiei sau a Ungariei, relatează RFI.
Imobilizarea activelor rusești devine posibilă fără veto
Potrivit publicației, prin activarea articolului 122 din tratatele UE, ambasadorii statelor membre au convenit că imobilizarea activelor rusești poate fi decisă fără unanimitate. În total, aproximativ 210 miliarde de euro sunt blocate în prezent la Euroclear, iar schimbarea regulii de vot ar putea permite direcționarea unei părți din aceste fonduri către Ucraina la începutul anului viitor.
Măsura reprezintă primul pas concret spre folosirea acestor sume pentru sprijin economic și militar, într-un moment în care Ucraina are nevoie urgentă de finanțare externă.
Un acord cu implicații politice pentru Belgia
Decizia a fost calibrată și pentru a evita un conflict politic intern în Belgia. Premierul Bart de Wever, devenit brusc una dintre cele mai populare figuri ale vieții politice belgiene, s-a opus confiscării activelor rusești, argumentând că nu vede motivul pentru care țara sa ar trebui să se confrunte cu Rusia.
De Wever a declarat recent că „doar statele din vecinătatea Rusiei sunt încă în război cu Rusia în capul lor”, apreciind că Belgia nu ar trebui să fie parte a unui astfel de conflict. Poziția lui a atras un sprijin neobișnuit de larg într-o scenă politică obișnuit divizată.
Prin folosirea articolului 122, UE evită un veto care ar fi generat tensiuni majore la Bruxelles, iar premierul belgian își păstrează capitalul politic într-un moment sensibil pentru guvernul său.
Consecințe pentru Ucraina, UE și Rusia
Dacă decizia de imobilizare va fi adoptată în 18 decembrie, Ucraina ar putea primi primele aproximativ 90 de miliarde de euro la începutul lui 2026. Sumele ar urma să fie distribuite în două tranșe, în funcție de propunerea Comisiei Europene.
Totodată, măsura ajută UE să evite o situație stânjenitoare, în care sprijinul promis Kievului risca să fie blocat din lipsa fondurilor disponibile.
Rusia urmărește îndeaproape evoluția deciziei, având în vedere că Moscova intenționează să dea în judecată UE dacă activele sale vor fi confiscate. În prezent, legislația europeană permite doar înghețarea activelor unui stat agresor, nu și confiscarea lor.
Presiunea asupra Euroclear și riscurile juridice
Euroclear, instituția financiară din Bruxelles unde sunt blocate activele rusești, a avertizat la rândul său că ar putea acționa UE în instanță dacă se va ajunge la confiscare.
În eventualitatea unor litigii, Comisia Europeană a prevăzut ca statele membre să contribuie ulterior la acoperirea eventualelor despăgubiri, cu procente între 5% și 25% din PIB, în funcție de scenariile juridice posibile.
Un compromis european cu efecte majore
Decizia de modificare a procedurii de vot oferă o soluție pragmatică unui impas european prelungit. Acordul evită escaladarea tensiunilor interne din Belgia, deblochează procesul privind finanțarea Ucrainei și deschide o nouă etapă în politica europeană față de Rusia.
UE reușește astfel să avanseze, cel puțin temporar, pe un subiect extrem de sensibil, menținând echilibrul între interesele politice interne, presiunile externe și nevoile urgente ale Kievului.
