Comisia Europeană a declanșat unul dintre cele mai ferme demersuri împotriva României în domeniul protecției mediului, după ce a constatat că statul nu respectă regulile fundamentale privind măsurarea poluării. Bruxelles-ul susține că România nu furnizează date corecte și complete despre calitatea aerului, motiv pentru care cazul a fost trimis joi în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Rețeaua de monitorizare, declarată neconformă de Comisia Europeană
Executivul european arată că România nu a implementat rețeaua de monitorizare a aerului în conformitate cu cele două directive europene care stabilesc modul în care statele membre trebuie să măsoare poluanții atmosferici. Normele prevăd existența unui număr adecvat de stații, amplasate în zone intens circulate, în aglomerări urbane sau în proximitatea platformelor industriale.
Potrivit Comisiei, rețeaua națională este incompletă, are prea puține puncte de măsurare și include stații amplasate necorespunzător, ceea ce compromite acuratețea monitorizării poluării.
Date incomplete despre poluanți cu impact sever asupra sănătății
Bruxellesul atrage atenția că România nu colectează date de calitate suficientă pentru mai mulți poluanți majori: particulele fine PM10 și PM2.5, oxizii de azot, dioxidul de sulf, metalele grele și benzo(a)pirenul, o substanță cancerigenă.
Lipsa datelor fiabile face imposibilă evaluarea corectă a riscului pentru populație și reduce eficiența oricărei strategii de combatere a poluării.
Avertismente repetate din partea Bruxellesului
România a fost avertizată oficial încă din 2017, când Comisia Europeană a transmis prima scrisoare de notificare. În 2019 a urmat o nouă atenționare, iar în 2023 un aviz motivat, ultimul pas înainte de sesizarea Curții de Justiție.
Deși autoritățile române au început modernizarea rețelei de monitorizare, Comisia consideră că progresele sunt insuficiente și că persistă numeroase neconformități.
Consecințele juridice: Posibile sancțiuni financiare
Trimiterea cazului la Curtea de Justiție a UE poate duce la obligarea României să ia măsuri imediate pentru corectarea deficiențelor. Dacă statul nu se conformează deciziei CJUE, pot fi aplicate sancțiuni financiare, inclusiv penalități zilnice până la remedierea situației.
Directivele încălcate se înscriu în strategia Uniunii Europene de reducere a poluării până în 2030, un obiectiv considerat esențial pentru sănătatea publică și protecția mediului.
