Un nou vot în Senat a împins înainte legea privind combaterea antisemitismului și xenofobiei, după ce parlamentarii au decis să păstreze forma inițială a proiectului și să respingă obiecțiile președintelui Nicușor Dan. Textul legislativ avansează acum către Camera Deputaților pentru decizia finală.
Senatul menține forma inițială a proiectului legislativ
Plenul Senatului a adoptat proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură cu 75 de voturi pentru, 34 împotrivă și 4 abțineri. Senatorii au respins cererea de reexaminare transmisă de Nicușor Dan, păstrând varianta inițială a actului normativ.
Inițiativa aparține deputatului Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, și a fost adoptată inițial în iunie. Ulterior, actul normativ a fost contestat la CCR de parlamentari ai AUR, S.O.S. România și POT, însă Curtea a respins sesizarea. Pe 14 iulie, președintele Nicușor Dan a adresat propriile obiecții Curții Constituționale, care au fost respinse.
Președintele a atras atenția asupra riscului de abuzuri
În 4 decembrie, șeful statului a retrimis legea în Parlament, susținând că unele formulări pot genera interpretări abuzive și pot afecta persoane fără legătură cu extremismul. Acesta a invocat lipsa de claritate în stabilirea anumitor infracțiuni și riscul ca distribuirea de texte istorice sau opere literare să fie confundată cu propaganda extremistă.
„Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației”, a transmis președintele.
Prevederi și sancțiuni incluse în proiectul de lege
Textul adoptat înăsprește pedepsele pentru constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Distribuirea materialelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe devine infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 1 la 5 ani, iar dacă fapta este comisă printr-un sistem informatic, pedepsele cresc cu 50%.
Promovarea publică a cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime contra umanității sau crime de război, precum și promovarea ideilor extremiste, este sancționată cu pedepse între 3 luni și 3 ani sau amendă.
Contestația, justificarea, aprobarea sau minimalizarea Holocaustului pe teritoriul României atrage o pedeapsă cu închisoare între 6 luni și 3 ani. Dacă faptele sunt comise online, sancțiunile pot ajunge la 5 ani.
Reguli privind denumirile publice și distribuirea materialelor antisemite
Legea interzice atribuirea sau menținerea numelor persoanelor vinovate de genocid, crime contra umanității sau crime de război pe străzi, bulevarde, parcuri sau instituții publice. Același regim se aplică organizațiilor cu sau fără personalitate juridică.
Distribuirea materialelor antisemite devine, de asemenea, infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani. În cazul distribuirii prin intermediul unui sistem informatic, pedepsele sunt majorate.
