Scandal cauzat de emisiile raportate de Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie pe bază de lignit din România.
O investigație a Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), prezentată de Follow The Money, arată că operatorul de stat ar fi raportat niveluri de CO₂ mult sub valorile așteptate, ridicând semne de întrebare cu privire la plata corectă a taxelor din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Estimările arată economii de peste 250 milioane de euro într-un interval de opt ani.
Suspiciuni asupra raportărilor privind emisiile de CO₂
CE Oltenia arde aproape exclusiv lignit, unul dintre cele mai poluante tipuri de cărbune, folosit în centralele Turceni și Rovinari. Cu toate acestea, potrivit OCCRP, compania a raportat emisii atât de mici încât dintr-odată părea să se numere printre cele mai eficiente din Europa. Căderea bruscă a factorilor de emisii a coincis cu explozia prețului certificatelor de carbon, ceea ce ridică suspiciuni privind o potențială subraportare deliberată.
Experții consultați resping explicațiile organizației. CE Oltenia a susținut că lignitul românesc de calitate slabă ar arde „ineficient” și ar genera mai puțin CO₂. Specialiștii subliniază însă că lignitul prost necesită mai mult combustibil pentru aceeași cantitate de energie, ceea ce ar trebui să ducă la emisii mai mari, nu mai mici.
Laboratoare proprii și lipsă de verificări independente
Un element problematic este chiar modul în care sunt produse datele. OCCRP a descoperit că CE Oltenia deține laboratoarele care măsoară compoziția combustibilului și, implicit, factorii de emisii. Practic, compania își verifică singură emisiile înainte de a le trimite în sistemul ETS, situație care ridică întrebări legate de conflictul de interese.
Reprezentanți ai Carbon Market Watch și Transparency International avertizează că lipsa unui control independent puternic subminează integritatea ETS, riscând să creeze competiție neloială între producătorii de energie din UE.
Cifre care nu corespund realității privind lignitul românesc
OCCRP a reconstituit factorii de emisii pe baza datelor publice, iar rezultatele arată valori cu până la 18% mai mici decât cele oferite de IPCC (un organism științific însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale datorită efectelor activității umane) ca minime posibile pentru lignit. Studiile Euracoal confirmă că păcura românească nu s-a schimbat în compoziție între 2015 și 2022, deci nu există justificare pentru scăderi masive ale emisiilor.
Alte explicații invocate de companie, precum arderea parțială sau carbon nears evacuat prin coșuri, sunt considerate „extrem de improbabile” de experți. Un astfel de proces ar necesita o ardere atât de ineficientă încât ar crește volumul total de combustibil ars și, implicit, emisiile.
Impact financiar și consecințe la nivel european
Dacă CE Oltenia ar fi aplicat cel mai mic factor de emisie recomandat de IPCC, ar fi plătit cu cel puțin 250 milioane de euro mai mult în taxe ETS doar în ultimii opt ani. Prețurile certificatelor au urcat de la 14 euro/tonă în 2010 la circa 90 euro/tonă în ultimii ani, iar raportările suspect de mici au redus presiunea financiară asupra companiei de a-și moderniza sau închide instalațiile pe cărbune.
În paralel, operatorul a primit și sute de milioane de euro în ajutor de stat pentru tranziția de la cărbune la gaze și regenerabile. Întârzierea repetată a închiderii centralelor pe lignit, recunoscută recent de Ministerul Energiei, amplifică îngrijorările privind utilizarea fondurilor europene.
Instituții care pasează responsabilitatea
Responsabilitatea verificării datelor din ETS este difuză. Comisia Europeană arată că ține de autoritățile naționale să investigheze eventualele nereguli. În România, Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) declară că nu verifică individual datele centralelor, deoarece acestea sunt deja „validate” de verificatori privați. În același timp, ANPM a refuzat să ofere acces la datele CE Oltenia, invocând „volum mare de muncă”.
Costuri uriașe pentru sănătate și mediu
Impactul asupra populației rămâne uriaș. Zonele din jurul Turceni și Rovinari sunt frecvent acoperite de pulberi. Localnicii se plâng că nu pot sta afară din cauza cenușei. Pulmonologul Maria Brăcaci Gâjiu, care locuiește în apropiere, spune că praful cade atât de dens încât devine imposibil să mănânci afară atunci când bate vântul.
Potrivit datelor analizate de OCCRP, doar în 2021 centralele CE Oltenia au generat daune de peste 1,4 miliarde de euro în sănătate și mediu. Garda de Mediu Gorj confirmă peste 30 de amenzi în ultimul deceniu pentru depășiri de limite și gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor.
Nemulțumiri crescânde și lipsă de reacție
În timp ce localnicii și experții avertizează asupra riscurilor, CE Oltenia susține că a implementat măsurile impuse de autorități. Pentru oamenii din zonă, declarațiile oficiale nu conving. Indiferența autorităților, spune medicul Brăcaci Gâjiu, este cea mai dureroasă parte a poveștii.
